Data publicării:
Care a fost primul domnitor român care a donat bani la Muntele Athos
Grecia este una dintre cele mai populare destinații printre turiștii din întreaga lume. În anul pre-pandemic, peste 30 de milioane de oameni au vizitat pământurile elene. Numărul este covârșitor, având în vedere că populația Greciei este de doar 10 milioane.
Chiar dacă o mare parte din turiști vin pentru a se relaxa pe plaje, relieful Greciei este împânzit de munți. În realitate, peste 80% din țară este format din munți. Unii dintre aceștia au o încărcătură religioasă bogată, așa cum este și cazul Muntelui Athos.
Peninsula Greciei este împânzită de munți cu încărcătură istorică și spirituală bogată. În cultura grecească cele mai importante formațiuni sunt: Muntele Olimp, Muntele Othrys, Muntele Idaa sau Muntele Athos. Primele trei fac parte din cultura antică grecească. Muntele Olimp este cel mai înalt punct al Greciei și a fost considerat „Casa Zeilor Greci”, în care trăiau Zeus, Atena, Poseidon sau Ares. Muntele Ida este considerat locul sacru al Titanului Rhea, mama Zeilor Greci. Totodată, aici este locul în care se crede că a luat naștere Zeus. Muntele Othrys este consemnat ca locul în care au trăit Titanii în timpul bătăliilor îndelungate cu zeii. În cele din urmă, Muntele Athos este considerat de către creștini ca fiind „Muntele Sfânt”. În istoria religioasă, acesta este locul în care Fecioara Maria a venit după Înălțare. Găsind o insulă în care se practica păgânismul, Ea i-a convertit la creștinism.
Cum a devenit cunoscut Muntele Athos?
Muntele Athos a devenit centru spiritual ortodox în anul 1054 și se bucură de un statut autonom încă de pe vremea Bizanțului. Din punct de vedere geografic, acesta este amplasat în nord-estul Greciei.
”Muntele Sfânt” este locul în care accesul copiilor și al femeilor este total interzis. Pe întreaga suprafață a regiunii sunt construite 20 de mănăstiri, în care locuiesc aproximativ 2.000 de călugări, potrivit Shtiu.
Modul de viață a acestora este neschimbat, încă de la venirea primilor călugări din secolul al IX-lea. Majoritatea călugărilor trăiesc între zidurile mănăstirii alese. Toți cei prezenți aici au ales să-și ducă zilele în solitudine, departe de orice tentație care i-ar putea distrage. Departe de lucrurile lumești.
Existența, renovările și veniturile active ale Mănăstirilor sunt provenite total din donații. De-a lungul timpului, acestea au primit donații consistente din partea mai multor persoane importante și chiar state. Conducătorii din ținuturile de limbă română și-au îndreptat și ei sprijinul către Mănăstirile ortodoxe de pe Muntele Athos.
Prezența românească de pe Muntele Athos a început în jurul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Nicolae Alexandru și Basarab I, care au făcut o donație pentru Mănăstirea Koutloumousiou. De partea Moldovei, cea mai veche donație datează din timpul domniei lui Alexandru I, care a făcut o donație către Mănăstirea Zopraphou.
Citește și:
Secretul longevității călugărilor de pe Muntele Athos
Putem găsi nenumărate minuni în multe părți ale Pământului. Muntele Athos este una dintre părțile lumii pe care toți oamenii religioși le-ar plăcea să viziteze.
Pe muntele celebru trăiesc aproximativ 2.000 de călugăriîn 20 de mănăstiri și 200 de schituri precum Mylopotamos. După cum e știut, pe Muntele Athos femeile nu au voie, călugării înșiși cred că în momentul în care femeia apare pe Muntele Athos, călugării ar fi deja ispitiți și poate că două treimi dintre ei s-ar căsători. Accesul se face doar cu barca, în ciuda faptului că există o graniță terestră. Accesul este acordat doar pentru aproximativ 100 de pelerini pe zi, 10 dintre ei ne-ortodocși, potrivit shtiu.ro.
Oamenii de aici își petrec cea mai mare parte a timpului singuri, retrăgându-se în celulele lor și concentrându-se doar pe rugăciune.
Secretul longevității călugărilor de pe Muntele Athos
Potrivit Endure, un studiu de 10 ani asupra vieții și obiceiurilor alimentare ale călugărilor i-a uimit pe cercetători. Astfel, oamenii de știință au descoperit de ce mulți dintre cei care trăiesc pe Muntele Athos au peste 100 de ani. De asemenea, cercetarea a dezvăluit că au unele dintre cele mai scăzute incidențe de boli de inimă, Alzheimer și cancer din Europa.
Aceste secrete includ o dietă în care nu este permisă carnea. Călugării trăiesc din pește, legume de sezon, ulei de măsline de casă și pahar de vin de casă. Mesele sunt simple, dar gustoase. Ei mănâncă de două ori pe zi, în jurul orei 11:00 și 19:00, iar în unele zile postesc. Originile celor mai pure diete mediteranene se găsesc pe aceste meleaguri sfinte.
Călugării merg pe un principiu foarte clar, în antiteză cu lăcomia: „Mănânci pentru a trăi, nu trăiești pentru a mânca”... Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News