Ultimele studii realizate de psihologi reliefează că bucureștenii sunt predispuşi spre depresie şi gândirea sumbră. Deși apariția unor asemenea manifestări depresive pot fi declanșate de un cumul de factori - psihologici, de mediu, afecțiuni medicale, economici, stres etc. -, istoricii consideră că ciclicitatea unor întâmplări dureroase pentru locuitorii Capitalei este deja "foarte mult".

"Dacă privim la trecutul Bucureştilor, vedem că din 15 în 15 ani se petrec lucruri ciudate, dureroase pentru locuitorii capitalei. Incendii, cutremure, epidemii, inundatii, iar dacă dăm pagina şi ne uităm în secolul al XIX-lea, în istoria oraşului datează câte o luptă, sau măcar o ocupaţie militară. Ceea ce este foarte mult", explică istoricul Dan Fălcan, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Artă din Bucureşti, citează antena3.ro.

Capitala pare lovită de blestem

În prima atestare a Bucureștiului, înregistrată în istorie, Vlad Țepeș, arunca un blestem. "(...) Pe acela Domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui, să fie părtaş lui Iuda şi lui Arie şi cu ceilalti care au spus: sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi in veci, amin(...)", este scris în finalul unui act emis de Vlad Ţepeş, domn al Țării Românești, la 21 septembrie 1459, prin care se întărește o moșie unor boieri.

Astfel, localitatea intră în istorie într-un mod ciudat, fiind blestemată de cel mai de temut domnitor al Ţării Româneşti.

La 14 octombrie 1465, Bucureștiul a fost ales de către Radu cel Frumos ca reședință domnească, pentru ca în 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, orașul să devină capitala Țării Românești, din ordin turcesc.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News