Cuviosul Ilarion a fost conducătorul Mănăstirii Pelechit din Helespont, Asia. Datorită harului Duhului Sfânt, el a strălucit ca un far printre oameni, vindecându-i de boli și eliberându-i de influența spiritelor rele. A suferit martiriul în timpul domniei lui Leon Armeanul (813-820), într-o perioadă în care persecuțiile împotriva apărătorilor icoanelor au fost reînnoite. Împreună cu alți patruzeci de monahi, Cuviosul Ilarion a fost exilat la Efes, unde a murit în închisoare.

Se spune că a suferit pentru apărarea icoanelor în timpul unui atac al voievodului lui Copronim asupra Mănăstirii Pelichit, în Joia Patimilor, când Liturghia era săvârșită. Voievodul a intrat în biserică și în altar cu brutalitate, a oprit cântările și a profanat Sfintele Taine ale lui Hristos.

După aceasta, a capturat cei mai de seamă monahi, patruzeci și doi în total, i-a legat cu lanțuri de fier și pe ceilalți i-a torturat crunt, smulgându-le trupurile. Unora le-a uns bărbile și fețele cu smoală și le-a dat foc, iar altora le-a tăiat nasurile. Mai apoi, a dat foc mănăstirii și bisericii, iar pe cei 42i de monahi capturați i-a exilat într-o regiune îndepărtată de lângă Efes, unde i-a chinuit până la moarte.

Rugăciunea zilei de joi

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, Care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă cu ucenicii Tăi şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor şi ale ucenicului care Te-a vândut. Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: „Luaţi, mâncaţi şi beţi, că acestea sunt Trupul şi Sângele Meu, ca să se ierte păcatele voastre”. Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărăţesti împreună cu El în veci, ca Unul-Născut Fiul Său preaiubit. Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi.

Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinţi ca să-mi plâng păcatele. Darul Tau cel curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele şi să curăţească inima şi sufletul meu, ca aşa, cu vrednicie, cu curăţie şi cu umilinţă să mă împărtăşesc cu Sfintele Tale Taine, acum şi în timpul morţii mele, iar în ora despărţirii mele, cu bucurie să se suie sufletul meu la Tine, fără de nicio frică, întrebare sau împiedicare să trec vămile văzduhului, intrând în mărirea Ta cea cerească. Ajută-mi, Doamne, să Te măresc în veci, să mă închin Numelui Tău Celui Sfânt. Amin.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News