Din 2010 până în trimestrul al doilea al anului 2017, românii și-au crescut bugetul dedicat consumului, de la 1486, la 1972 lei. Acest lucru s-a reflectat asupra majorării constante a vânzătorilor făcute de magazine.

Dezvoltatorii imobiliari nu au speculat momentul pentru a deschide malluri noi, majoritatea fiind construite înainte de 2010, ci au profitat de ocazie pentru a reveni cu chiriile spaţiilor existente la nivelurile de dinainte de criză.

În urmă cu opt ani, cheltuielile medii lunare, rezervate de o familie pentru consum, erau de circa 1.500 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Din această sumă, 41% mergea pe alimente şi băuturi nealcoolice, 5,4% pe îmbrăcăminte şi încălţăminte, 4% pe mobilier şi întreţinerea locuinţei şi 1,3% ajungea la restaurante, cafenele şi hoteluri. Pe măsură ce românii au început să aloce o sumă tot mai mare consumului, ponderea cheluielilor cu mâncare a scăzut în favoarea achiziţiei de haine, încălţăminte, mobilier şi întreţinerea locuinţei. La mijlocul anului trecut, banii dedicaţi lunar consumului au ajuns la circa 2.000 de lei/familie.

România, cea mai mare creștere din Europa 

Volumul de vânzări în retail a cunoscut în trimestrul al treilea al anului trecut o creştere de 13,1%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, cea mai mare din Europa, potrivit statisticilor Eurostat.

Astăzi, proprietarii de centre comerciale moderne spun că piaţa românească a ajuns la saturaţie şi aşteaptă o creştere a puterii de cumpărare a populaţiei pentru a-şi relua extinderea. Pe de altă parte, românii au ajuns să cumpere online de 2,8 mld. euro în 2017, cu peste 40% mai mult decât anul anterior, potrivit cifrelor principalilor jucători din comerţul electronic românesc obţinute de GpeC.

64 de mall-uri la nivel național

În România funcţionează 64 de mall-uri, din care 38 sunt deţinute de cei mai mari zece proprietari din piaţă. Suprafaţa comercială controlată astăzi de marii proprietari este dublă faţă de cea deţinută în 2010 de cei mai mari zece proprietari din piaţă, când liderii aveau doar 20 de malluri.

„Înainte de criză, investitorii alegeau locul dezvoltării pur intuitiv şi speculativ, pentru că rata de echipare comercială a României era foarte săracă. Atunci aveai certitudinea că în orice oraş ai deschide un mall, pentru că erai primul, e aproape imposibil să nu funcţioneze“, spune Tatian Diaconu, pentru Capital.ro.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News