Bulgaria. Aderarea la euro, tot mai aproape

Bulgaria va depune oficial miercuri cererea de aderare la uniunea bancară, ca parte a obiectivului său de a deveni a 20-a ţară membră a zonei euro, a anunţat ministrul de Finanţe, Vladislav Goranov, transmite Reuters.

Aderarea la uniunea bancară, un proces care va dura aproximativ un an, reprezintă primul pas. Ţările membre ale uniunii bancare trebuie să transfere către organismele UE puterea de a superviza băncile importante şi aceea de a se ocupa de soluţionarea băncilor cu probleme. După ce procesul este finalizat sub supervizarea BCE, Bulgaria va putea depune cerere pentru aderarea la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), anticamera zonei euro, unde va rămâne cel puţin doi ani.

Ministrul bulgar de Finanţe, Vladislav Goranov, care a fost autorizat de Guvern să trimită o solicitare pentru o strânsă cooperare cu BCE, a afirmat că scrisoarea oficială va fi trimisă "în câteva ore".

Angajamente pentru a adera la uniunea bancară

Autorităţile de la Sofia şi-au luat o serie de angajamente, inclusiv cooperarea cu BCE, astfel încât în iulie 2019 să poată adera la uniunea bancară şi apoi la euro.

Banca Centrală Europeană ar urma să deruleze o revizuire a calităţii activelor şi teste de stres în rândul băncilor bulgare înainte de a-şi da acordul pentru intrarea într-un proces care ar putea dura un an sau ar putea fi şi mai îndelungat, în funcţie de progresele statului balcanic.

La întâlnirea de săptămâna trecută a Eurogrupului, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană au anunţat că evaluarea Bulgariei ar putea fi finalizată în "aproximativ un an".

Criterii îndeplinite

Eurogrupul include miniştrii de Finanţe din cele 19 state membre ale zonei euro, ţări care sunt şi membre ale proiectului uniunii bancare destinat să consolideze stabilitatea financiară a blocului comunitar.

"Comisia Europeană salută eforturile Bulgariei de a se alătura zonei euro. Ne aşteptăm ca BCE să finalizeze evaluarea sa generală în aproximativ un an", a afirmat letonul Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele CE, comisarul responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.

Bulgaria îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb - n. r.). Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, inflaţia este scăzută, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează excedent bugetar.

Dar unele state din zona euro, îngrijorate de faptul că PIB-ul per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE, precum şi de impactul corupţiei asupra băncilor bulgare, nu doresc ca Sofia să adere la zona euro prea curând.

Supervizarea băncilor din afară

Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că statele din zona euro şi Bruxelles-ul au cerut autorităţilor de la Sofia să extindă verificările asupra băncilor şi să accepte ca acestea să fie supervizate din afară, înainte ca ţara să intre în ERM-2. Deşi, iniţial, autorităţile de la Sofia insistau ca Bulgaria să adere la uniunea bancară abia după aderarea la ERM-2, se pare că în cele din urmă oficialii bulgari au făcut unele angajamente într-o scrisoare trimisă către autorităţile din zona euro. Natura exactă a acestor promisiuni nu a fost dezvăluită, însă doi oficiali europeni care au dorit să-şi păstreze anonimatul au apreciat că scrisoarea este una pozitivă, în condiţiile în care include angajamente cu privire la sectorul bancar.

Însă, în timp ce aderarea Bulgariei la ERM-2 a primit sprijinul cancelarului german Angela Merkel şi al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, BCE a fost mai reticentă, având în vedere că au trecut doar câţiva ani după ce a patra mare bancă din Bulgaria a intrat în colaps, ceea ce a declanşat demisia guvernatorului Băncii Naţionale şi alegeri anticipate.

Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Se numără printre statele cu cele mai mici datorii publice

Bulgaria urmează de mai mulţi ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda naţională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană şi ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis ţării vecine să menţină indicatori macroeconomici stabili şi printre cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa.

În cazul României, planurile de aderare nu sunt la fel de înaintate. În plus, există îngrijorări similare cu privire la corupţie, un subiect care ţine Bulgaria şi România în afara spaţiului Schengen. Un alt motiv de îngrijorare este prăpastia veniturilor care le separă de statele mai bogate din UE. De aceea, blocul comunitar cere Bulgariei să asigure o convergenţă economică sustenabilă, o condiţie care nu a fost impusă statelor baltice atunci când acestea au cerut să se alăture mecanismului ERM-2.

Însă noile solicitări arată că UE învaţă din greşelile trecutului pe măsură ce zona euro se extinde, subliniază Daniel Gros, directorul Centrului de Studii pentru Politici Europene (CEPS) din Bruxelles.

"Experienţa statelor baltice a arătat că, dacă o ţară cu un nivel al veniturilor mult mai redus se alătură zonei euro, ar putea intra într-un ciclu periculos de tip boom-bust. Este absolut necesar ca UE să fie stabilizată şi va fi şi în interesul ţărilor candidate să îmbunătăţească statul de drept acasă", a apreciat Daniel Gros.

În luna mai a acestui an, România a anunţat că îşi va prezenta strategia de aderare la euro până la sfârşitul anului. Potrivit celui mai recent program de convergenţă, România vrea să ajungă până în 2020 la un PIB per capita echivalent cu 70% din media din zona euro, faţă de aproximativ 60% în prezent.