Creşterea productivităţii muncii angajaţilor din Germania a dus la majorarea salariilor acestora, în timp ce, în Polonia, creşterea productivităţii muncii s-a reflectat mai puţin în creşterea salariilor polonezilor, a declarat miercuri economistul-şef al diviziei de Management Fiscal şi Macro pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale şi coordonator al politicii economice pentru statele UE, Rogier van den Brink.

Acesta a afirmat că a observat acest lucru în decursul redactării de către specialiştii Băncii Mondiale a unui raport privind rezultatele economice remarcabile ale Poloniei din ultimii ani. 'Mă gândesc la Polonia, pentru că acum doi ani am realizat un raport despre lecţiile care pot fi învăţate din exemplul polonez, deoarece noi la Banca Mondială am citit poveştile despre miracolul economic din Asia de Est, cu Coreea de Sud, Taiwan, Hong-Kong, Singapore, şi brusc aveam un tigru economic european, pentru că Polonia a atins cu adevărat un nivel de venituri înalte într-un timp record. Şi cu siguranţă, dacă ne uităm la cele 17 guverne alese democratic care au condus Polonia de la tranziţie (de la căderea comunismului, n.r.), ei au avut această viziune, această constanţă la nivel naţional, unde poţi spune cu certitudine că a fost bună calitatea guvernării naţionale. Poate că au fost nişte provocări la nivel regional, iar chiar dacă unele regiuni au rămas în urmă din punct de vedere economic, chiar dacă nu se reflectă prea mult în cifre absolute, ci în termeni relativi, totuşi atunci începe să apară o nemulţumire a oamenilor. Şi în timp ce scriam raportul, deşi vedeam că cifrele economice în termeni absoluţi erau fantastice, nu puteam să înţelegem de ce polonezii nu erau fericiţi', a explicat Rogier van den Brink.

Coordonatorul politicii economice a Băncii Mondiale pentru statele UE a estimat că nemulţumirile economice ale polonezilor privind lipsa corelării productivităţii muncii lor cu nivelul salariilor ar fi putut sta la originea câştigării ultimelor două alegeri de un partid de dreapta. 'Aşa că ne-am uitat la schimbările în termeni relativi, iar acolo se poate să fi fost originea nemulţumirilor care au rezultat în schimbări politice. Spre exemplu, făceam la început o glumă: polonezii nu sunt încă fericiţi, pentru că vor să fie ca germanii din punct de vedere economic, şi încă nu sunt ca nemţii. Şi, deşi a început ca o glumă, am comparat apoi salariile germanilor cu salariile polonezilor, iar apoi am comparat fluctuaţiile productivităţii muncii la germani cu fluctuaţiile productivităţii muncii la polonezi. Şi am văzut că majorarea productivităţii la germani s-a reflectat în creşterea salariilor lor, pe când în Polonia acest lucru s-a întâmplat mult mai puţin. Şi desigur că cele două ţări fiind vecine, ne-am gândit că acest lucru ar putea provoca o creştere a imigraţiei. Deci trebuie să fi existat în mintea angajaţilor polonezi această idee:

'Iată că muncesc mult, am pregătire profesională, dar totuşi de ce nu sunt acolo unde ar trebui să fiu?' O situaţie similară a avut loc şi în anumite regiuni din Polonia, în zonele estice ale ţării, această rămânere în urmă economică a unor zone ale Poloniei am observat că a reprezentat fondul problemei', a apreciat Rogier van den Brink. Acesta a mai susţinut că performanţa administraţiei locale este foarte importantă pentru cetăţeni oriunde în lume. 'Revenind la democraţie, da, este foarte important ca guvernele locale să răspundă la problemele cetăţenilor. E minunat să existe o conducere bună, dar guvernele trebuie să fie făcute responsabile, iar cu cât acest mecanism de tragere la răspundere a administraţiei merge mai bine, iar acest lucru e cel mai important la nivelul administraţiei locale - întreţinerea drumurilor, ridicarea gunoiului, asigurarea de profesori în sistemul de educaţie, toate aceste lucruri contează cel mai mult oriunde în lume, fie într-o democraţie sau într-un sistem fără democraţie', a atras atenţia reprezentantul BM. Rogier van den Brink a participat miercuri la cea de-a opta ediţie a Bucharest Forum, eveniment organizat de Institutul Aspen România şi Biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US, tema de discuţii a primei zile a forumului fiind 'Europa emergentă la 30 de ani', conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News