Lipsa predictibilității manifestată în prezent prin proiectul de modificare a măsurilor fiscale afectează nu doar mediul de business, dar și pe consumatori și va genera dezechilibre majore în piață, consideră reprezentanții celor mai mari companii din real-estate, membri ai organizației Bucharest Real Estate Club (BREC). Aceștia au participat ieri la dezbaterea Residential Conference – The Future of Quality Living, temele principale fiind turbulențele care afectează domeniile construcțiilor și real-estate din România.

Chiar dacă, pe fond, dezvoltatorii sunt de acord că planul Guvernului de creștere a taxelor este rezonabil, având în vedere faptul că nivelul acestora este mai mic în România decât în alte țări, ei consideră că astfel de modificări trebuie anunțate din timp pentru ca mediul de afaceri să își adapteze planurile de investiții în consecință.

Andrei Diaconescu, co-fondator One United Properties, a vorbit în acest sens despre dispoziții tranzitorii care ar fi trebuit adoptate ca parte a planului de modificare a pachetului fiscal. “Găsesc rezonabil planul Guvernului, chiar dacă nu sunt de acord cu creșterea taxelor. Când vin bani europeni prin PNRR sau alte mecanisme, înțeleg de ce se elimină facilitățile fiscale pentru unele categorii cum ar fi constructorii, dar sunt investitori privați care nu beneficiază de fonduri europene și care au proiecte mari, care se dezvoltă timp de mai mulți ani. În cazul lor, rezonabil ar fi fost să beneficieze de dispoziții tranzitorii, care să le dea răgazul să își adapteze planurile”, a spus Andrei Diaconescu.

Tinu Sebeșanu, CEO Impact Developer and Contractor, dezaprobă felul în care au fost dezbătute modificările de natură fiscală și timpul scurt de implementare. „În Germania o creștere a taxelor cu 1% s-a anunțat cu 3 ani înainte. Statul german a anunțat de curând stimulente pentru dezvoltatorii rezidențiali. Bugetul României are de  ani de zile o hemoragie și noi suntem donatori permanenți de sânge. Impactul noilor măsuri nu este major, dar creează măsuri prociclice și am fi vrut mai multă predictibilitate”, a spus Tinu Sebeșanu.

Lipsa predictibilității este motivul pentru care Cordia, parte a grupului maghiar Futureal, și-a schimbat planurile privind România. „Planurile noastre nu au putut fi dezvoltate în România așa cum ne-am propus inițial. A trebuit să ne îndreptăm momentan, ca investitor internațional, spre alte piețe, unde sunt condiții favorabile și predictibile. În Spania avem un proiect în dezvoltare și am cumpărat alte două terenuri, ultima tranzacție, în valoare de 46 de milioane de euro, fiind printre cele mai mari din Costa del Sol în 2023. Acești bani ar fi putut să vină în România, o piață în care vom rămâne și în care vom continua să dezvoltăm proiecte rezidențiale”, a spus Mauricio Mesa, General Director, Cordia Romania și Spania. Compania a anunțat în 2019 un buget de 120 de milioane de euro pentru  dezvoltarea de proiecte și 40 de milioane de euro pentru achiziția de terenuri, având în prezent un portofoliu care îi permite dezvoltarea a peste 2.000 de apartamente,

Vorbind tot despre predictibilitate, Laurențiu Afrasine, CEO Akcent Development, a făcut referire la o întâlnire oficială a dezvoltatorilor imobiliari, anul trecut, cu premierul Nicolae Ciucă, care le-a dat asigurări că Guvernul nu avea nicio intenție de a modifica taxele. „Sigur că va fi un impact pe mai multe niveluri, mai ales cel emoțional pentru cumpărător, care se va confrunta cu noile prețuri”, a spus Afrasine.

Primul pas spre normalitate, deblocarea PUZ-urilor de sector

Dezvoltatorii se confruntă în continuare cu blocajul urbanistic care se manifestă cronic deja la nivelul Bucureștiului și începe să își facă simțite efectele și în alte orașe mari.

Ce soluții sunt pentru deblocarea Bucureștiului? Andrei Diaconescu susține că primul pas este deblocarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) de sector, următorul adoptarea Planului Urbanistic General (PUG). „PUG ar fi trebuit să fie gata mult mai repede, deja durează de câțiva ani. Dacă nu ai PUG nu poți dezvolta nimic pe un teren de peste 3.000 mp.”,  a spus Diaconescu, iar în final toată lumea are de suferit. „Ducem toți povara traficului, orașul se dezvoltă spre periferie, dar școlile, teatrele, locurile de muncă sunt în București, deci crește traficul de tranzit, situație care nu știu dacă este luată în calcul de autoritățile locale”, a mai spus Diaconescu.

Consecința incertitudinii urbanistice este scăderea accesibilității Bucureștiului, în condițiile în care cererea pentru apartamente și spații noi de birouri își va reveni, dar oferta va scădea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News