Bill Clinton, al 42-lea preşedinte al SUA, a vorbit în presa americană despre relaţia sa cu Rusia, dar şi despre cea mai mare teamă a sa de atunci. 

"Când am devenit preşedinte, am spus că îl voi ajuta pe preşedintele rus Boris Elţin să construiască o economie mai bună şi o democraţie funcţională, după dizolvarea URSS. Dar am spus şi că voi ajuta la expansiunea NATO pentru a include fostele state membre ale pactului de la Varşovia şi fostele state sovietice. Politica mea era să sper la ce e mai bun, dar să mă pregătesc pentru ce era mai rău. Nu mă temeam că ruşii s-ar putea întoarce la comunism, ci la ultranaţionalism, înlocuind democraţia şi cooperarea cu aspiraţiile imperialiste. Ştiam că Elţin nu ar face asta, dar cine putea şti cine îi va urma la putere?", a scris Bill Clinton într-un editorial pentru The Atlantic. 

"Am lăsat uşa NATO deschisă pentru Rusia"

 

"Dacă Rusia ar fi rămas pe un drum al democraţiei şi cooperării, am fi stat la aceeaşi masă în ceea ce priveşte noile provocări de securitete: terorismul, conflictele religioase, etnice, etc, precum şi proliferarea armelor nucleare, chimice şi biologice. Rusia a ales să revină la imperialismul ultranaţionalist, aşa că e normal ca NATO şi UE să crească nivelul de securitate al continentului. 

La vremea la care eu am propus expansiunea NATO, un editorialist New York Times a spus că Rusia s-ar simţi umilită şi încolţită de o astfel de măsură. Şi că, atunci când îşi va reveni economic, vom vedea o reacţie teribilă. Am înţeles de atunci că un conflict este posibil. Dar, în opinia mea, asta depindea mai puţin de NATO şi mai mult de Rusia şi de cum voia să se definească în secolul XXi. 

Eu am făcut totul pentru a ajuta Rusia să devină o democraţie demnă de secolul XXi. În 1994, Rusia a devenit prima ţară care s-a alăturat Parteneriatului pentru Pace, un program bilateral care include şi exerciţii comune între ţările NATO şi non NATO. 

În acelaşi an, SUA a semnat memorandumul de la Budapesta, alături de Rusia şi Marea Britanie, care garanta SUVERANITATEA UCRAINEI, şi integritatea teritorială a ţării. La schimb, ţara renunţa la ceea ce era al treilea arsenal nuclear al lumii. Am lăsat, de-a lungul anilor, uşa NATO deschisă pentru Rusia. I-am spus asta clar lui Elţin, dar şi succesorului său, Vladimir Putin", a mai spus Clinton. 

"Nu NATO a vrut să meargă spre Est..."

 

"Ideea că am ignorat, tratat cu lipsă de respect sau încercat să izolăm Rusia este falsă. Da, NATO s-a extins în ciuda obiecţiilor Rusiei, dar expansiunea a însemnat mai mult decât relaţiile SUA cu Rusia. În 1993, nimeni nu era sigur că Europa de după războiul Rece va rămâne într-o stare de pace prea mult timp. Erau mari semne de întrebare la integrarea Germaniei de Vest cu cea de Est, vechi conflicte reizbucneau în Balcani..

Nici NATO, nici UE nu putea sta în graniţele trasate de Stalin în 1945. Multe ţări din spatele fostei Cortine de Fier căutau libertate, prosperitate şi securitate la NATO şi UE. Aşa cum a spus şi Carl Bildt, fostul premier suedez, "nu NATO a vrut să meargă spre Est, foştii satelţi ai URSS au vrut să meargă spre Vest", a mai scris fostul preşedinte american.

De ce a invadat Putin Ucraina

 

"Invazia neprovocată şi nejustificată a Rusiei în Ucraina arată că această politică a fost necesară. Rusia sub Putin nu ar fi fost mai liniştită în absenţa expansiunii. Nu iminenţa aderării la NATO l-a făcut pe Putin să invadeze Ucraina de două ori, în 2014 şi în 2022, ci mai degrabă faptul că Ucraina mergea spre democraţie, punând în pericol regimul său autocrat. 

Eşecul democraţiei ruseşti nu a fost catalizat în sediul NATO, ci la Moscova, de Putin. Putea folosi abilităţile ruşilor în tehnologia informaţiei pentru a crea un competitor pentru Silicon Valley, pentru a construi o economie diversificată. În schimb, a ales să monopolizeze aceste abilităţi şi să le transforme în arme. Doar un NATO puternic mai stă între Putin şi o agresiune şi mai mare", a concluzionat Bill Clinton. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News