Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Bilanț coronavirus 1 decembrie 2021. Din 89 de pacienți morți din cauza COVID-19, 76 erau nevaccinați
Bilanț coronavirus / Foto Pexels
În ultimele 24 de ore, au fost raportate în România 89 de decese din cauza COVID-19. Dintre pacienții decedați, 76 erau nevaccinați, a transmis, miercuri, 1 decembrie, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).
Până la data de 1 decembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.780.808 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 10.348 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.689.184 de pacienți au fost declarați vindecați.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.141 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, dintre care 23 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
Până miercuri, 56.618 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În ultimele 24 de ore, au fost raportate de către INSP 89 de decese (47 de bărbați și 42 de femei), din care 10 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Harghita, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Municipiul București.
Dintre cele 89 de decese, două au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, trei la categoria de vârstă 40-49 ani, șase la categoria de vârstă 50-59 ani, 17 la categoria de vârstă 60-69 ani, 30 la categoria de vârstă 70-79 ani și 31 la categoria de vârstă peste 80 ani.
85 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar patru pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități.
Au fost raportate 10 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Arad, Neamț, Vâlcea, 7 în luna octombrie 2021 și trei în luna noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 79 de decese.
Din totalul de 89 de pacienți decedați, 76 erau nevaccinați și 13 vaccinați. Cei 13 pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 de ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 6.998. Dintre acestea, 1.121 sunt internate la ATI. Dintre cei 1.121 pacienți internați la ATI, 108 au certificat care atestă vaccinarea. Din totalul pacienților internați, 118 sunt minori, 110 fiind internați în secții și 8 la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.730.924 de teste RT-PCR și 5.306.112 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 7.726 de teste RT-PCR (3.660 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 4.066 la cerere) și 9.913 teste rapide antigenice.
VEZI ȘI: Ro-Vaccinare, răspunsuri la întrebări despre varianta Omicron
Pagina RO Vaccinare oferă răspunsuri la o serie de întrebări despre varianta Omicron.
De ce acumulează virusul mutații?
Pe parcursul infecției, virusul trebuie să facă miliarde și miliarde de copii ale codului său genetic. Uneori, în procesul de replicare apar și erori iar unele "litere" sunt "copiate" greșit. SARS-CoV-2 are mecanisme pentru a corecta majoritatea erorilor de copiere, dar nici aceste mecanisme nu pot funcționa perfect iar unele mutații mai scapă. Majoritatea mutațiilor au un efect minor sau inexistent asupra biologiei virusului și nu prezintă decât interes epidemiologic (amprenta de mutații permite urmărirea circulației virusului în populație). Dar dacă aceste mutații apărute întâmplator îi oferă virusului un avantaj (ex: transmisibilitate mai mare, capacitatea de a "ocoli" o parte din mecanismele de protecție ale organismului) atunci ele sunt selectate și propagă mai departe. Sunt principii evolutive clasice, supraviețuirea celui mai adaptat la condițiile de mediu de la un moment dat, dar care se produc acum cu o viteză amețitoare din cauza numărului mare de cazuri de infecție care îi oferă virusului multiple șanse de a se adapta.
Este varianta Omicron mai agresivă?
Este dificil de spus în momentul de față dacă varianta Omicron produce forme mai ușoare sau mai severe de COVID-19 din cauza numărului mic de cazuri înregistrate și a timpului scurt de când aceasta a fost descoperită. De la infecție la dezvoltarea unei forme severe a bolii durează, în general, peste o săptămână iar majoritatea cazurilor identificate până acum sunt la persoane tinere cu risc mai mic de evoluție severă a COVID-19. Mai multe date vor fi probabil disponibile în viitorul apropiat, dar toate variantele SARS-CoV-2 de până acum au fost asociate cu un risc semnificativ de evoluție severă a bolii. Abordarea precaută de moment ar fi să nu considerăm că infecția cu varianta Omicron ar evolua diferit.
Este varianta Omicrom mult mai transmisibilă?
Din nou, este prea devreme să ne putem pronunța în absența altor date. Varianta Omicron a devenit într-adevăr dominantă într-un timp foarte scurt de la documentarea primelor secvențe, dar a făcut asta pe fondul unui număr foarte mic de infecții cu alte variante în perioada în care a fost descoperită. Va trebui să vedem cum va evolua numărul de cazuri de infecție cu Omicron în zone cu incidență crescută a altor variante virale (ex. Delta).
Mai are rost să ne vaccinăm?
Vaccinurile actuale s-au dovedit eficiente împotriva tuturor variantelor virale ce au circulat până acum, în special împotriva evoluției severe a COVID-19, a spitalizării și a deceselor. Este puțin probabil ca situația să fie total diferită în cazul variantei Omicron și să revenim la perioada pandemiei în care vaccinurile nu erau disponibile. De asemenea, în momentul de față în Europa și în majoritatea lumii varianta dominantă este Delta, față de care știm deja că vaccinurile actuale protejează. Dacă Omicron, sau altă variantă ce ar putea fi dominantă pe viitor se vor dovedi capabile să ocolească suficient de mult răspunsul imun dobândit prin vaccinare, vaccinurile actuale pot fi modificate rapid. Nu trebuie să vedem acest lucru ca fiind excepțional. În fond, vaccinurile antigripale sunt adaptate pentru fiecare sezon la tulpinile virale dominante.
Materialul RoVaccinare a fost realizat de Cătălin Țucureanu, cercetător științific în imunologie și vaccinologie la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
