Preşedintele Traian Băsescu a trimis CCR, miercuri, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene.

”Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a trimis miercuri, 9 octombrie a.c., preşedintelui Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, în conformitate cu prevederile Articolului 146 lit. a) din Constituţia României şi ale Articolului 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, scrie Agerpres.

Potrivit sursei citate, motivele cererii preşedintelui Băsescu sunt legate de faptul că prevederile acestei legi sunt neconstituţionale. Astfel, se arată că acestea contravin dispoziţiilor articolului 1 alineatul (5) şi articolului 147 alineatele (2) şi (4) din Constituţie, întrucât conservă soluţiile legislative constatate neconstituţionale prin Decizia CCR 784/2012, iar unele prevederi contravin articolului 80 alineatul (1), coroborat cu articolul 91 şi articolul 148 alineatul (4) din Legea fundamentală în ceea ce priveşte dreptul preşedintelui României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului român de a emite mandate de reprezentare la Consiliul European, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive.

Traian Băsescu arată că potrivit Constituţiei rezultă obligaţia Parlamentului de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, iar autorităţile publice, printre care şi Parlamentul, nu pot neglija sau respinge o decizie a CCR.

”Or, în cazul de faţă, Parlamentul a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, fără a pune în acord prevederile legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, respectiv cu Decizia nr. 683/2012”, punctează şeful statului.

Băsescu: Rolul Guvernului în politica externă, tehnic

El prezintă faptul că, în forma iniţială a legii supusă controlului de constituţionalitate, articolul 18 avea următorul cuprins: ”(1) Conducătorul delegaţiei României la reuniunile Consiliului European este preşedintele României sau primul-ministru al Guvernului României. (2) Stabilirea conducătorului delegaţiei României la reuniunile Consiliului European se face prin acord între Guvernul României şi Instituţia Prezidenţială, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii. (3) În situaţia în care acordul prevăzut la alin. (2) nu se realizează în termen, Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, desemnează conducătorul delegaţiei României la respectiva reuniune a Consiliului European”.

De asemenea, preşedintele arată că la articolul 19 din aceeaşi lege, se prevedea faptul că: ”(1) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, în termen de minimum 7 zile lucrătoare, înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte. (2) Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul adoptă mandatul. (3) În cazul în care conducătorul delegaţiei României la reuniunea Consiliului European susţine altă poziţie decât cea primită prin mandat, Guvernul va motiva în scris respectiva poziţie”.

Traian Băsescu subliniază că, prin Decizia nr. 784/2012, CCR a constatat că prevederile articolului 18 aduc atingere dispoziţiilor articolului 80 alineatul (1), coroborat cu articolul 91 şi articolul 148 alineatul (4) din Constituţie şi a reluat, în esenţă, argumentele principale pe care şi-a întemeiat Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte.

”Astfel, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că: 'În exercitarea atribuţiilor constituţionale, preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către preşedintele României, în mod expres, primului-ministru.'. Totodată, Curtea a reţinut că: 'Potrivit Art. 80 alin. (1) din Constituţie, preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional. O atare concepţie este legitimată de caracterul reprezentativ al funcţiei, preşedintele României fiind ales de cetăţeni prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat'. În plus, în aceeaşi decizie se stipulează că 'rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat' şi că 'acest rol este unul de execuţie, aşadar, unul derivat, şi nu originar, cum este cel al Preşedintelui României”, se arată în sesizare.

În plus, se precizează că în ceea ce priveşte articolul 19, în forma iniţială a legii, supusă controlului de constituţionalitate, prin Decizia nr. 784/2012, Curtea a constatat că dispoziţiile acestuia sunt neconstituţionale, 'contravenind atât articolului 1 alineatul (5), cât şi articolului 80 alineatul (1) coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu statuează cu privire la atribuţiile preşedintelui ce trebuie exercitate în procesul de elaborare şi adoptare a mandatului'.

”O atare omisiune legislativă apărută ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 683 din 27 iunie 2012 are relevanţă constituţională, Curtea fiind, în acest caz, competentă să o analizeze, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010”, menţionează şeful statului.

Rolul președintelui, deformat

Traian Băsescu arată că după reluarea procedurii legislative, deşi Parlamentul a operat unele modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, la articolul 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, retransmisă spre promulgare, sunt cuprinse dispoziţii cu privire la procesul de elaborare şi adoptare a mandatelor, însă rolul preşedintelui României este deformat în substanţa sa.

Astfel, el indică faptul că acest articol prevede că: ”(1) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte. (2) Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul. (3) Propunerile adoptate în conformitate cu alin. (2) se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern. (4) Preşedintele României se poate adresa Parlamentului pentru a-şi prezenta mandatul”.

”Din analiza acestui text, remarcăm că preşedintele României îşi pierde atribuţia de a emite mandatul de reprezentare la reuniunile Consiliului European, deşi acest drept îi este conferit de Constituţie, în virtutea prevederilor Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alin. (4). Prin Art. 18 din legea retrimisă spre promulgare, în procedura de emitere a mandatului se interferează Parlamentul României, aspect care vine în contradicţie cu textele constituţionale menţionate. Astfel, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi din Constituţia României, preşedintele României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului român, are dreptul de a emite mandate, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive”, completează Traian Băsescu.

Senatul a adoptat în vara anului 2012 legea privind cooperarea între preşedintele României şi Guvern în domeniul afacerilor europene. Curtea Constituţională s-a pronunţat, la sesizarea unui grup de senatori, prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012 constatând că prevederile articolelor 3, 18 şi 19 că sunt neconstituţionale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News