Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Azi, în lume. Știrile zilei de 29 august
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Suzy Hazelwood)
Iată cele mai importante știri externe ale zilei. Vezi ce se întâmplă, astăzi, 29 august, în lume.
Rusia trebuie să asigure accesul inspectorilor AIEA la centrala de la Zaporojie, afirmă Washingtonul
Rusia trebuie să asigure un acces sigur şi fără obstacole al inspectorilor AIEA la centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie, a declarat luni un responsabil american, potrivit căruia opţiunea 'cea mai sigură' ar fi o oprire 'controlată' a reactoarelor, transmite AFP.
'Continuăm să credem că o oprire controlată a reactoarelor de la Zaporojie ar fi opţiunea cea mai sigură şi cel mai puţin riscantă', a declarat John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, într-un briefing de presă.
Statele Unite cer Moscovei să accepte crearea unei 'zone demilitarizate' în jurul centralei, unde o misiune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică este aşteptată în scurt timp, a reiterat oficialul american.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, conduce el însuşi această misiune, de cel puţin zece persoane, pentru inspectarea centralei ocupate de armata rusă pe linia frontului.
Grossi reclama de mai multe luni să poată merge la faţa locului, avertizând asupra 'riscului real de catastrofă nucleară'.
Centrala de la Zaporojie, unde sunt situate şase din cele 15 reactoare ucrainene, a fost luată sub control de trupele ruse la începutul lui martie, la scurt timp după declanşarea invaziei la 24 februarie.
Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardarea împrejurimilor complexului nuclear, pe malul Niprului, şi de punerea lui în pericol.
Republica Moldova: Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu; magistraţii Curţii de Apel au respins recursul avocaţilor
Fostul preşedinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon. rămâne în arest la domiciliu, după ce magistraţii Curţii de Apel au respins luni recursul avocaţilor acestuia privind anularea măsurii de arest la domiciliu, informează Radio Chişinău şi Deschide.md.
Totodată, magistraţii au respins şi cererea procurorilor care au solicitat aplicarea unor restricţii suplimentare în privinţa lui Dodon, inclusiv interzicerea convorbirilor telefonice.
Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a declarat presei că a prezentat probe noi privind riscurile de ingerinţă în urmărirea penală, distrugerea de probe, săvârşirea de noi infracţiuni şi interacţiunea cu alte persoane implicate în cauza penală.
"În perioada 26 mai - 10 iunie, de pe telefonul mobil de care s-a folosit Igor Dodon au fost efectuate 700 de apeluri, 36 de mesaje, peste 600 de conexiuni la internet. Organul de urmărire penală nu cunoaşte cu ce persoane a interacţionat. Posibil şi cu persoanele implicate în cauza penală', a afirmat el.
Igor Dodon, în prezent preşedinte de onoare al Partidului Socialiştilor (de stânga, prorus), pe care l-a fondat, a fost reţinut la data de 24 mai. Ulterior, în 26 mai, printr-o decizie a Judecătoriei Chişinău, acesta a fost plasat în arest la domiciliu, notează Deschide.md
Fostul preşedinte socialist este bănuit de îmbogăţire ilicită, corupere pasivă, finanţare ilegală a partidului şi trădare de ţară. În dosar mai sunt vizaţi mama lui Igor Dodon, soţia sa, precum şi cumnatul său, Petru Merineanu, care se află în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău. La fel, Dodon are statut de învinuit în dosarul "Energocom".
Irak: Casa Albă consideră situaţia 'îngrijorătoare' şi cheamă la calm şi dialog
Statele Unite consideră 'îngrijorătoare' informaţiile despre violenţele în curs la Bagdad şi fac apel la 'calm' şi la 'dialog', a declarat luni John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, informează AFP.
'Informaţiile de astăzi privitoare la violenţele din Irak sunt îngrijorătoare', a spus Kirby într-un briefing de presă.
'Este momentul de a dialoga, nu de a creşte confruntarea. Facem apel la toate părţile implicate să rămână calme', a adăugat el.
Irakul se află în plină criză politică după alegerile legislative din octombrie 2021, dar situaţia s-a înrăutăţit brutal luni.
Între timp, bilanţul violenţelor a crescut luni seara la 12 manifestanţi ucişi şi circa 270 răniţi, unii de gloanţe, alţii din cauza gazului lacrimogen, în Zona Verde din Bagdad, în plin haos după ce liderul şiit Moqtada Sadr şi-a anunţat 'retragerea definitivă' din politică.
Interdicţie de circulaţie în Irak, după ce susţinători ai clericului Moqtada al-Sadr au luat cu asalt Zona Verde la Bagdad
Irakul a decretat luni interdicţie de circulaţie la nivel naţional, în timp ce schimburi de focuri s-au soldat cu doi morţi în Zona Verde din Bagdad cuprinsă de haos după ce liderul şiit Moqtada al-Sadr şi-a anunţat retragerea definitivă din politică şi susţinătorii săi au luat cu asalt acest complex fortificat ce găzduieşte sedii ale autorităţilor statului şi ambasade, transmite AFP.
Sute de susţinători al clericului Moqtada al-Sadr au pătruns în Palatul Republicii, sediul guvernului. În timp ce aceştia devastau birourile, se instalau în fotolii, săreau în piscina palatului sau îşi făceau selfie-uri, forţele de ordine au intervenit şi au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii intraţi în Zona Verde.
Armata a decretat interdicţie de circulaţie în capitala Bagdad începând cu ora 12:30 GMT şi pe întreg teritoriul Irakului începând cu ora 16:00 GMT, accesul în capitală fiind de asemenea închis, timp în care haosul a pus stăpânire pe Zona Verde, unde au avut loc schimburi de focuri între partizanii lui Moqtada al-Sadr şi cei ai Cadrului de Coordonare, o coaliţie pro-iraniană rivală clericului şiit.
Doi susţinători ai lui Moqtada al-Sadr au fost ucişi şi alţi 22 răniţi, potrivit unor surse medicale.
De aproape un an, baronii politicii irakiene nu reuşesc să ajungă la un acord asupra desemnării premierului. Prin urmare, Irakul încă nu are nici guvern şi nici preşedinte.
Pentru a ieşi din criză, Moqtada al-Sadr şi Cadrul de Coordonare s-au înţeles asupra unui punct, acela că este nevoie de noi alegeri anticipate. Însă în timp ce Moqtada al-Sadr insistă ca mai întâi să fie dizolvat parlamentul, adversarii săi doresc să numească un guvern înaintea alegerilor.
Cu Palatul Republicii ocupat de manifestanţi, premierul Mustafa al-Kazimi a suspendat guvernul (Consiliul de Miniştri) până la noi ordine şi a convocat de urgenţă o reuniune de securitate la sediul comandamentului militar.
Lider deopotrivă influent şi imprevizibil, Moqtada al-Sadr şi-a anunţat luni retragerea definitivă din politică. Acest cleric este o personalitate ce poate atât să agraveze criza cât şi să scoată ţara din impas, întrucât aura sa politică şi religioasă are o puternică influenţă asupra comunităţii şiite, majoritară în Irak.
Polonia consideră rupte acordurile cu UE privind reformele judiciare şi acuză Bruxellesul că o sancţionează mai dur ca pe Rusia
Preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat luni că acordurile cu Comisia Europeană au fost rupte, acuzând această instituţie că nu a respectat înţelegerea de a debloca Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Poloniei în schimbul desfiinţării camerei disciplinare pentru judecători, relatează agenţia EFE.
Rezultă că cuvântul dat nu contează pentru Comisia Europeană, pentru reprezentanţii ei şi nici pentru unii politicieni din instituţiile europene. Aceasta este, din nefericire, o politică brutală, a remarcat preşedintele polonez.
Andrzej Duda a făcut referire directă şi la un anunţ conform căruia patru asociaţii europene ale judecătorilor au contestat decizia Comisiei Europene de a aproba reforma judiciară prezentată de Polonia în iunie. Aceasta ar trebui să facă să sune alarma şi în alte ţări europene. Aşa cum se poate vedea, cercurile judiciare pur şi simplu doresc puterea, consideră preşedintele Poloniei.
La rândul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki, aflat în vizită în Franţa, i-a reproşat preşedintelui francez Emmanuel Macron că Polonia se află sub sancţiuni mai dureroase decât cele aplicate Rusiei, făcând referire la amenzile impuse ţării sale de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în urma disputelor dintre Varşovia şi Bruxelles pe tema reformelor judiciare.
Am citit într-un articol că există două ţări lovite de sancţiuni. Polonia a primit milioane de refugiaţi ucraineni şi, cu toate acestea, este lovită de sancţiuni mai dureroase decât cele împotriva Rusiei, a spus Morawiecki la Paris. El a fost fost totuşi primit călduros de Macron la Elysee, în pofida divergenţelor persistente privind statul de drept.
După îndelungi negocieri cu Comisia Europeană, guvernul polonez a ajuns la un acord cu aceasta în luna iunie ce prevede desfiinţarea camerei disciplinare pentru judecători create în cadrul reformelor judiciare criticate de executivul comunitar, în schimbul aprobării de către Bruxelles a PNRR-ului polonez, în baza programului european de relansare post-pandemie prin care Polonia poate accesa circa 35 de miliarde de euro.
Dar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat ulterior că, în ciuda dizolvării respectivei camere, încă nu există suficiente garanţii care să protejeze judecătorii, anunţând prin urmare că Polonia încă nu poate accesa fonduri prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă al UE, deşi i-a fost aprobat PNRR-ul în urma acelei înţelegeri.
Polonia şi Ungaria, ţări conduse de guverne conservatoare pe care Bruxellesul le acuză că încalcă statul de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie sau contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor Curţii de Justiţie a UE în faţa dreptului naţional, sunt singurele state membre ale UE care, din aceste motive, încă nu pot beneficia de planul european de relansare post-pandemie.
În timp ce PNRR-ul polonez a fost în cele din urmă aprobat de Comisia Europeană, deşi fără să se elibereze fonduri, cel al Ungariei este în continuare blocat complet de Bruxelles, care în plus a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor state membre despre care consideră că încalcă statul de drept, notează Agerpres.
Acuzaţiile de corupţie încing prima dezbatere dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din Brazilia
Acuzaţiile de corupţie şi ajutoarele sociale pentru combaterea sărăciei au încins duminică seară prima dezbatere între candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2 octombrie din Brazilia, transmite EFE.
La dezbaterea televizată au participat principalii şase candidaţi, între ei, preşedintele în exerciţiu Jair Bolsonaro şi fostul şef al statului Luiz Inácio Lula da Silva, care se află în fruntea intenţiilor de vot, conform sondajelor de opinie, şi între care au avut loc cele mai dure ciocniri.
Din cauza numărului mare de candidaţi, au existat doar două confruntări directe între Lula şi Bolsonaro, prima în ceea ce priveşte corupţia şi a doua referitoare la programele de asistenţă pentru persoanele cele mai defavorizate, plus câteva schimburi de replici în cadrul intervenţiilor finale.
Încă de la începutul dezbaterii, Bolsonaro s-a referit la cazurile de corupţie dezvăluite în timpul guvernării Lula, pe care l-a calificat drept cel mai corupt din istoria Braziliei şi, în două rânduri, l-a numit pe fostul preşedinte ex-puşcăriaş, aluzie la faptul că Lula a petrecut aproape doi ani după gratii pentru două condamnări pentru corupţie, care au fost anulate în 2021 ca urmare a unor iregularităţi în timpul proceselor.
Lula a replicat că este mult mai curat decât Bolsonaro pentru că a fost judecat şi declarat nevinovat de Curtea Supremă şi de către ONU şi a dat asigurări că a fost băgat la închisoare exclusiv din motive politice, pentru ca Bolsonaro să poată câştiga alegerile precedente.
Şi alţi candidaţi s-au referit la corupţia din Partidul Muncitorilor (PT) al lui Lula şi au semnalat presupuse iregularităţi inclusiv în prezent, mai precis, o tentativă de deturnare a banului public în procesul de achiziţie a vaccinurilor anticoronavirus.
Candidatul Ciro Gomes, care a fost ministru în prima guvernare Lula, a declarat că s-a distanţat de PT pentru că Lula s-a lăsat corupt.
Lupta împotriva foametei, care afectează 33 de milioane de persoane în Brazilia, a provocat alt schimb dur de replici între Lula şi Bolsonaro, pe tema programelor de distribuţie a ajutoarelor.
Bolsonaro a promis să menţină subvenţiile pe care guvernul său a început să le distribuie persoanelor defavorizate în această lună, în plină campanie electorală, în timp ce Lula l-a acuzat că minte deoarece ajutoarele nu figurează în bugetul general pentru anul 2023.
Gomes, care ocupă locul trei în sondajele de opinie, însă la mare distanţă de Lula şi Bolsonaro, l-a acuzat pe actualul şef al statului că este insensibil fiindcă a negat, vinerea trecută, că în Brazilia chiar există foamete.
Un moment care a marcat dezbaterea a fost un atac la persoană al lui Bolsonaro la adresa unei ziariste, pentru o întrebare pe care aceasta a adresat-o altui candidat despre vaccinurile anticoronavirus.
Bolsonaro, cunoscut pentru derapajele sale misogine, comentează EFE, i-a transmis ziaristei Vera Magalhaes că este o ruşine pentru jurnalism şi a sugerat că ea ar simţi o oarecare pasiune pentru el. Jurnalista l-a întrebat pe candidatul Ciro Gomes dacă este de părere că dezinformarea despre vaccinuri, care a pornit inclusiv de la preşedintele republicii, a contribuit la decese care ar fi putut fi evitate în timpul pandemiei şi la discreditarea campaniei guvernamentale privind vaccinarea.
Jignirile proferate de Bolsonaro la adresa ziaristei au atras după sine reacţia mai multor candidaţi rivali, care l-au criticat la unison pe preşedintele în exerciţiu şi i-au cerut să respecte femeile.
În intervenţia sa finală, Bolsonaro s-a referit la afinităţile politice ale lui Lula cu alţi lideri de stânga latino-americani şi a susţinut că, dacă ar câştiga alegerile, fostul preşedinte ar aplica şi în Brazilia aceleaşi politici.
Fostul puşcăriaş l-a susţinut pe Chavez (Hugo Chavez, fostul preşedinte al Venezuelei - n.r.), l-a susţinut pe Maduro (Nicolas Maduro, actualul şef al statului venezuelean - n.r.). Şi ia uitaţi-vă cum arată Venezuela, a declarat Bolsonaro, care a criticat şi situaţia economică a Argentinei sub conducerea lui Alberto Fernandez.
Bolsonaro a mai spus că Lula l-a sprijinit în Chile pe Gabriel Boric, care dădea foc în metrou, pe Gustavo Petro în Columbia, care vrea să dea drumul la droguri', şi pe Daniel Ortega în Nicaragua, care arestează preoţi şi persecută măicuţe.
Preşedintele în exerciţiu şi-a încheiat discursul cu sloganul său de campanie, Dumnezeu, patria, familia şi libertatea, în timp ce Lula a făcut referire la experienţa sa la guvernare: ştiu ce-am făcut, ştiu ce vreau să fac şi de aceea nu cad în capcana promisiunilor superficiale.
Toate sondajele de opinie îl plasează pe Lula, care conduce o coaliţie de 10 partide de tendinţă progresistă, drept favorit la câştigarea alegerilor, cu circa 45% din intenţiile de vot, faţă de 30% pentru Jair Bolsonaro, notează Agerpres.
UE: Cancelarul german pledează pentru extindere şi dispariţia dreptului de veto
Cancelarul german Olaf Scholz a promis luni, la Praga, să sprijine extinderea Uniunii Europene prin intrarea ţărilor din Balcanii Occidentali, a Ucrainei şi a Republicii Moldova şi chiar a Georgiei, şi a susţinut dispariţia regulii unanimităţii în luarea deciziilor la nivelul UE, informează AFP, Reuters şi DPA.
Faptul că Uniunea Europeană continuă să se lărgească spre est este un avantaj pentru noi toţi, a afirmat Scholz într-un discurs la Praga privitor la viitorul Europei.
El a evocat a o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state, mult diferită de Uniunea noastră actuală.
În această Uniune lărgită, diferenţele între statele membre vor creşte în termeni de interese politice, putere economică sau sisteme sociale (...). Acolo unde astăzi este necesară unanimitatea (în sânul UE), riscul ca o singură ţară să le împiedice cu veto-ul său pe celelalte să avanseze creşte cu fiecare nou stat membru, a explicat Olaf Scholz.
În acest context, el a propus o trecere graduală la luarea deciziilor cu majoritate în politica externă comună, dar şi în alte domenii, precum politica fiscală.
Şeful executivului german şi-a reafirmat sprijinul pentru propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron de creare a unei comunităţi politice europene.
Subliniind dimensiunea geopolitică a procesului de extindere a UE, el a afirmat că realpolitik trebuie să însemne implicarea prietenilor şi a partenerilor cu valori comune şi sprijinirea lor pentru a fi puternici în competiţia globală prin cooperare.
Ceea ce lipseşte, totuşi, este un schimb periodic la nivel politic - un forum în care şefii de stat şi de guvern din UE şi partenerii noştri europeni să se întâlnească o dată sau de două ori pe an pentru a discuta probleme cheie care afectează continentul nostru ca întreg, precum securitatea, energia, clima şi conectivitatea, a insistat cancelarul german.
În opinia sa, Europa trebuie să se opună ameninţării reprezentate de autocraţia neoimperialistă.
Chiar acum, ne întrebăm încă o dată unde va duce linia de divizare între această Europă liberă şi o autocraţie neoimperialistă în viitor. Am vorbit despre un punct de cotitură după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie. Atacul brutal asupra Ucrainei este astfel şi un atac asupra ordinii securităţii Europei, a explicat cancelarul Scholz.
El a dat asigurări că Berlinul îşi va menţine sprijinul pentru Ucraina atât timp cât este necesar. În următoarele săptămâni, Germania va trimite arme Kievului.
Potrivit lui, în afară de livrarea de sisteme radar şi drone, Germania ar putea să-şi asume o responsabilitate specială în privinţa consolidării artileriei şi a capacităţilor de apărare aeriană ale Ucrainei.
Rusia susţine că a doborât o dronă la centrala Zaporojie; Ucraina afirmă că angajaţi ai acesteia au fost răniţi după un bombardament
Kremlinul a cerut luni comunităţii internaţionale să exercite presiuni asupra forţelor ucrainene pentru atenuarea tensiunilor din jurul centralei nucleare Zaporojie, pe care Moscova şi Kievul se acuză reciproc că o bombardează, în cele mai recente astfel de acuzaţii Rusia afirmând că a doborât o dronă ucraineană deasupra centralei, în timp ce Kievul susţine că patru angajaţi ai acesteia au fost răniţi într-un bombardament rusesc, potrivit agenţiilor AFP, Reuters şi EFE.
Toate ţările au obligaţia de a face presiuni asupra părţii ucrainene pentru ca ea să înceteze să pună în pericol continentul european bombardând centrala nucleară de la Zaporojie şi zonele adiacente, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Declaraţia acestuia vine în timp ce o misiune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) se află în drum spre centrala Zaporojie. Aşteptăm de mult timp această misiune. Considerăm că ea este necesară, a spus de asemenea Peskov.
El a asigurat că trupele ruse vor asigura securitatea misiunii AIEA în zonele controlate de acestea, dar a vorbit şi despre riscurile care există acolo şi care sunt legate de bombardamentele neîncetate ale ucrainenilor.
Centrala Zaporojie, care furnizează circa o treime din producţia de energie electrică a Ucrainei şi pe care Rusia doreşte să o conecteze la reţeaua electrică din Crimeea, este de mai multe săptămâni ţinta unor bombardamente de artilerie pentru care Rusia şi Ucraina se acuză reciproc.
Centrala se află sub controlul trupelor ruse din primele zile ale agresiunii lansate asupra Ucrainei, dar este operată de personal ucrainean. Operatorul centralei, compania ucraineană Energoatom, a transmis luni că aceasta funcţionează cu riscul nerespectării normelor de securitate împotriva incendiilor şi împotriva radiaţiilor după un atac efectuat noaptea trecută de trupele ruse asupra oraşului Energodar, localitatea unde se află centrala Zaporojie.
Potrivit Kievului, atacul rusesc asupra oraşului Energodar s-a soldat cu 10 răniţi, dintre care 4 sunt lucrători ai centralei nucleare.
În acest timp, Ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale au doborât duminică o dronă ucraineană chiar deasupra centralei Zaporojie şi aceasta a căzut pe acoperişul Unităţii 1 a centralei, dar fără să producă pagube serioase, iar nivelul radiaţiilor este normal.
Pe de altă parte, reprezentatul permanent al Rusiei pe lângă organizaţiile internaţionale cu sediul la Viena, unde se află AIEA, Mihail Ulianov, a declarat că mai mulţi experţi ai acestei organizaţii ar putea rămâne permanent la centrala Zaporijie după inspecţia pe care o vor efectua acolo săptămâna aceasta, notează Agerpres.
Ungaria nu se lasă. "Vă convine sau nu, vom continua negocierile cu ruşii"
Ungaria va continua negocierile cu Rusia pentru obţinerea de rezerve suplimentare de gaze naturale şi se aşteaptă ca luna viitoare să semneze un contract cu compania rusă Gazprom pentru suplimentarea livrărilor, a declarat luni ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Oficialul ungar s-a întâlnit luna trecută la Moscova cu omologul său rus, Serghei Lavrov, cu care a discutat despre posibilitatea de suplimentare cu 700 de milioane de metri cubi de gaze naturale, pe lângă livrările obişnuite dinspre Rusia, făcute prin gazoductul Turkstream.
"Vă convine sau nu, vom continua negocierile cu ruşii privind creşterea livrărilor de gaze naturale către Ungaria. Există o ofertă de creştere a livrărilor, vom stabili în detaliu asta cu Gazprom în următoarele zile şi vom semna un acord în baza căruia vorm obţine livrări zilnice majorate", a declarat Peter Szijjarto în cadrul unei întâlniri de afaceri, scrie Rdaor, citând BBC.
Oficialul ungar nu a dat detalii privind cantităţile sau preţul livrărilor. La 1 august, Ungaria avea în rezervoare 51% din totalul capacităţilor de stocare, potrivit informaţiilor de la autoritatea de reglementare a energiei.
Ucraina este dispusă să stocheze petrol şi gaze naturale pentru ţările UE
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus în cadrul unei conferinţe privind petrolul şi gazele naturale, desfăşurată în Norvegia, că Ucraina este dispusă să stocheze petrol şi gaze naturale pentru ţările europene, pentru a le ajuta să depăşească iarna, scrie Rador, citând BBC.
Volodimir Zelenski a mai spus că Rusia, care a limitat livrările spre Uniunea Europeană, încearcă să împiedice blocul european să îşi umple rezervoarele cu gaze naturale. Preşdintele ucrainean a acuzat Moscova că foloseşte ceea ce a numit "teroarea economică".
Se decide dacă rușii vor mai fi primiți în Europa sau nu. Întâlnire cheie la Praga
Miniștrii apărării și de externe ai Uniunii Europene, întruniți la Praga săptămâna aceasta, vor discuta despre opțiunile pentru înființarea unei misiuni militare UE de pregătire a forțelor ucrainene și, de asemenea, vor analiza solicitările unor membri privind interzicerea intrării turiștilor ruși în blocul comunitar european.
Mai multe țări UE antrenează de ceva vreme trupe ucrainene, permițându-le în principal să opereze arme pe care națiunile occidentale le livrează Ucrainei pentru a ajuta la lupta împotriva invaziei Rusiei. Nu se știe încă unde s-ar putea amplasa baza unui program de antrenament UE și ce mandat ar putea avea, au declarat diplomații UE, pentru Reuters, înaintea reuniunii miniștrilor apărării de luni și marți.
Șeful pentru politică externă și securitate al blocului comunitar, Josep Borrell, a oferit deocamdată puține detalii despre planurile sale, afirmând doar că un astfel de program nu va desfășura în Ucraina, ci în țările vecine, scrie Rador.
Propunere de interzicere a acordării de vize pentru ruși
La o sesiune comună cu reprezentanții ONU și NATO, miniștrii apărării vor discuta, de asemenea, viitorul misiunii de antrenament suspendat al UE în Mali și al forței de menținere a păcii a ONU, MINUSMA, pe fondul creșțerii îngrijorărilor cu privire la prezența tot mai mare a Rusiei în Mali. Războiul de șase luni din Ucraina rămâne o prioritate de politică externă pentru Uniunea Europeană, urmând ca marți miniștrii de externe din cadrul blocului comunitar să discute despre o propunere de interzicere a acordării de vize pentru ruși. Cehia, care deține în prezent președinția rotativă a UE, susține măsura interdicției acordării de vize la nivelul UE pentru turiștii ruși, idee susținută în principal de țările baltice.
Germania și alte state membre, precum și Borrell, resping un astfel de demers, argumentând că o astfelde măsură ar putea încălca regulile UE și ar putea întrerupe căile de evacuare pentru dizidenții ruși. Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Finlanda, țări care au toate graniță cu Rusia, ar putea acționa individual pentru a bloca turiștii dacă UE nu este de acord cu o interdicție la nivelul întregii uniuni.
Reacție furioasă din partea Moscovei
Rușii intră în UE în mare parte prin granițele terestre ale celor cinci țări, în contextul în care cursele aeriene directe între Rusia și UE au fost suspendate după invadarea Ucrainei de către Moscova, susține Landsbergis. La mijlocul lunii august, Estonia și-a închis frontierele pentru peste 50.000 de ruși cu vize eliberate anterior, fiind prima țară din UE care a procedat în acest fel. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut Occidentului, la începutul acestei luni, să impună rușilor o interdicție generală de călătorie, apel ce a atras o reacție critică furioasă din partea Moscovei.
Rusia și China, exerciţii militare comune în Marea Japoniei
Marina militară rusă şi cea chineză vor desfăşura exerciţii militare comune pentru apărarea căilor maritime din Marea Japoniei, în cadrul exerciţiului strategic de comandă şi de personal militar Vostok-2022, transmite Ministerul rus al Apărării.
În apele Mării Japoniei, au loc exerciţii comune pentru apărarea căilor maritime şi a zonelor de activitate economică maritimă. Pentru a ajuta forţele terestre din zona de coastă vor fi elaborate planuri de acţiune comună de către grupările de forţe ale Flotei Pacificului şi ale forţelor navale ale Republicii Populare Chineze, se precizează în comunicat. Manevrele militare Vostok-2022 vor avea loc, între 1 şi 7 septembrie, sub comanda şefului Statului Major al Forţelor Armate Ruse, Valeri Gherasimov, pe şapte poligoane şi terenuri de antrenament din Districtul Militar Estic, precum şi în apele şi zonele de coastă ale Mării Ohotsk şi Mării Japoniei, scrie Rador.
Rușii le-ar fi promis deținuților din închisori libertatea și bani, în cazul în care se vor înrola în armata
Decizia preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a mări cu 8% efectivele armatei este puţin probabil să aibă un impact semnificativ asupra războiului declanşat împotriva Ucrainei, estimează Ministerul britanic al Apărării. Măsura vine pe fondul pierderilor suferite de trupele ruse în acest conflict, scrie Rador.
Decretul președintelui rus a venit pe fondul unei campanii de recrutare militară. BBC scrie că responsabili ai armatei au mers în închisori și le-au promis prizonierilor libertate și bani în cazul în care se vor înrola. Conform legislației actuale din Rusia, recruții nu sunt obligați să participe la războiul din Ucraina, țară în care armata rusă a înregistrat pierderi serioase. Mai multe estimări oficiale arată că până la 80.000 de militari și-au pierdut viața sau au fost răniți de la începutul invaziei, în timp ce Statul Major al armatei ucrainene afirmă că aproape 47.000 de soldați ruși ar fi fost uciși și peste 10.000 de piese de echipament ale armatei ruse ar fi fost distruse.
Pe de altă parte, artileria rusă a bombardat localități din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie, anunță oficiali locali, citați de Reuters, în timp ce la Moscova, Ministerul rus al Apărării afirmă că ucrainenii sunt cei care au atacat zona. Ambele părți spun însă că nivelul de radiații nu a crescut. Nu este pentru prima oară când Rusia și Ucraina se acuză reciproc de bombardamente care pun în pericol centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa. Unitatea se află sub controlul trupelor ruse încă din martie, dar este operată de tehnicieni ucraineni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
