Se fac declarații extrem de grele pentru justiția din România după ce avocatul Robert Roșu a primit, pe aceeași lege, atât achitare cât și, în ultima instanță, condamnare la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. Oameni cu nume grele s-au solidarizat cu avocatul Robert Roșu, care este considerat o victimă a justiției, ceea ce a lezat unii magistrați care se simt ”șifonați” de reacțiile publice.

Victor Alistar: De o gravitate cataclismică pentru organizarea juridică din România

”Achitarea domnului avocat Robert Roșu și condamnarea domnului avocat Robert Roșu pentru aceleași activități în baza legii 51/1995. Ce drept la apărare mai au oamenii, dacă două instanțe au dat conținut juridic diametral opus: de la recunoașterea caracterului legal al activității de reprezentare și asistență realizata de avocat - la represiunea penală pentru această activitate. Justiția din România nu are o măsură fără echivoc în privința conținutului juridic al garanției fundamentale privind dreptul la apărare. Asta în sine este de o gravitate fără egal! Fără drept la apărare conturat neechivoc nu există proces echitabil și, ca atare, nici stat de drept! Respectarea garanțiilor judecătorilor fără respectarea garanțiilor avocaților este magistocrație, nu democrație constituțională. În loc să se simtă șifonați unii magistrați pentru reacția avocaților, mai bine s-ar apleca cu o onestitate pe această problemă care este de o gravitate cataclismică pentru organizarea juridică din România. În orice sistem de drept civilizat (în care rigoarea și onestitatea profesională primează în fața autosuficienței date de legitimațiile la purtător) erorile se recunosc, se dezbat, se corectează și sunt prezentate în formarea profesională continuă ca mijloc de îmbogățire a practicii profesionale responsabile. Domnul avocat Rosu este victima a justiției care umblă cu duble măsuri/interpretări ale aceleiași situații de fapt pe aceleași texte de drept. Avocatura este victima justiției, fiind afectată în esența ei: caracterul licit al activității este dubitativ (și ține de hazardul privind cine este cel chemat să o aprecieze). Să vedem și motivările și apoi să vedem ce mai rămâne din profesia de avocat (exercitata in siguranța inviolabilității prin represiunea penală) apoi să evaluam rămășițele raportat la dreptul pozitiv (legea) și la standardele internaționale în materie. Și iată ca nu am comentat hotărâri judecătorești, ci o realitate de necontestat (creată de acele hotărâri)! PS: această poziție preliminară nu privește independența justiției, ci responsabilitatea ei” a scris Victor Alistar, membru CSM, pe Facebook. 

Toni Neacșu: Avocat condamnat la ani grei de închisoare pentru desfășurarea activității sale profesionale

”Nu m-am grăbit să mă pronunț despre cazul colegului Robert Roșu. Totuși, încă nu știm motivarea ÎCCJ prin care a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare după o achitare la fond. Ca profesionist, ai reflexul de a nu lua atitudine decât după ce vezi dosarul sau măcar hotărârea judecătorească. Ca fost judecător respect din convingere hotărârile judecătorești definitive, cu atât mai mult cu cât este vorba despre instanța supremă. Totuși, ele nu sunt infailibile, chiar dacă până la desființare în căile extrordinare de atac prezumă adevărul judiciar. UNBR, Baroul București și nenumărați confrați și-au exprimat deja stupoarea în spațiul public, subliniind mai ales pericolul precedentului creat pentru siguranța juridică a profesiei de avocat. Am recitit integral sentința CA Brașov, dată de un penalist excepțional cum este judecătorul Cristinel Ghigheci, cea prin care la fond confratele Robert Roșu fusese achitat întrucât faptele pentru care era acuzat nu există (pentru trafic de influență) sau întrucât nu constituie infracțiune (complicitate la abuz în serviciu, constituire grup infracțional organizat și spălarea banilor). Găsiți sentința penală integrală publicată pe RoLII.ro (http://rolii.ro/hotarari/5d8d6a57e49009c81500003b). Am studiat acuzațiile și argumentarea procurorilor. Colegul avocat este acuzat nu pentru fapte proprii de trafic de influență sau complicitate la abuz, ci pentru ca a dat consultanță și asistență juridică unor clienți care erau implicați în astfel de fapte. Am convingerea că motivarea deciziei ÎCCJ nu va aduce elemente noi în ce privește situația de fapt, care rămâne aceeași din rechizitoriu și de la instanța de fond. Concluzia este că avem un avocat condamnat la ani grei de închisoare pentru desfășurarea activității lui profesionale, culmea în cadrul uneia dintre cele mai mari case de avocatură din țară. Este timpul pentru o reflexie comună asupra stării avocaturii în ziua de astăzi și poate pentru prima oară este timpul pentru acțiune hotărâtă, sub orice formă. După ce prin dosarul doamnelor Piciarcă și Bădescu, în care am acordat asistență juridică la un moment dat, ÎCCJ a stabilit tot în premieră că pronunțarea unei hotărâri judecătorești poate constitui conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu săvârșită de judecători, acum aceeași instanță consimte că avocații pot face închisoare pentru asistența și consultanța acordată clienților lor (poate deloc întâmplător compunerea completului este cam aceeași în ambele cauze). Zilele acestea ideea însăși de justiție înfăptuită cu respectarea dreptului la apărare a fost încarcerată odată cu avocatul Robert Roșu Mihăiță.” a scris fostul membru CSM, avocatul Toni Neacșu, pe Facebook. 

Mihai Drăgan: Va sta în penitenciar 5 ani, pentru că... și-a făcut meseria!

”Un coleg avocat este de aseară (n.r. seara zilei de 17 decembrie) în penitenciar! Nu îl cunosc, nu îmi este prieten. Va sta acolo 5 ani, pentru că... și-a făcut meseria! Pentru că a fost convingător, serios și că a câștigat demersurile pentru care fusese angajat. A plătit taxele la Casa de asigurări a Avocaților, la Uniunea Națională a Barourilor din România și la Baroul București! Și-a îndeplinit mandatul care i-a fost încredințat de către client! Pentru că era partener într-o casă de avocatură din Top 3, DNA a spus că era un “nume” și că a fost convingător. Și au denumit asta “complicitate la trafic de influență”! Au recunoscut că tot ce a făcut colegul meu este legal și statutar (așa a reținut și instanța de fond) dar succesul său transformă o activitate legală într-una nelegală! Ce e pentru mine absolut grețos este că sunt colegi avocați care se bucură de necazul colegului. “Să moară capra...”, pardon! “Să moară toată familia vecinului și apoi să moară și el”! Cam asta caracterizează breasla avocaților, că și societatea românească! Îmi este greață din ce în ce mai tare! Am devenit un stat mafiot, în care unii ne țin în casă și își bat joc de noi și majoritatea celor batjocoriți aplaudă! Ne urâm între noi, copii cu părinți, soți, iubiți! Și ne acuzăm că tot ce ni se întâmplă ni se trage de la cei de lângă noi! Dar problema de fond este că ne pot face absolut orice atâta timp cât vom fi dezbinați și nu ne vom ridică toți pentru unul! Și în avocatură, și în întreaga societate românească! Iar apoi nu vom mai avea ce să mai reparăm și vom regreta că am tăcut complice când puteam să dăm cu pumnul în masă! Să ne susținem între noi, pentru că următoarea victimă vom fi noi sau cineva apropiat nouă! Rețineți ce vă spun: cea mai mare greșeală este să crezi și să nu cercetezi, sau măcar să gândești! Noapte bună România! Un gând bun pentru familia lui Robert...” a scris avocatul Mihai Drăgan, tot pe rețeaua socială citată. 

Reacția Uniunii Naționale a Barourilor din România

”UNBR consideră inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocatului pentru consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant. Discrepanța radicală între cele două hotărâri judecătorești privindu-l pe avocatul Robert-Mihăiță Roșu arată slăbiciunile sistemului, cu consecințe grave asupra credibilității justiției
 

Comisia Permanentă sprijină orice demers pe care Baroul București îl va întreprinde în sensul de a protesta activ, prin orice mijloace, inclusiv prin neparticipare la ședințele de judecată ale completului care a dispus condamnarea avocatului pentru demersurile de consultanță și reprezentare întreprinse în exercițiul profesiei

Pornind de la cazul avocatului Robert-Mihăiță Roșu, condamnat în dosarul Băneasa, la data de 17 decembrie 2020, UNBR readuce în discuția corpului profesional, a autorităților și a publicului problemele privind acuzarea și condamnarea avocaților pentru demersurile făcute în reprezentarea și consilierea clientului.

UNBR își menține poziția din 2015 în contextul punerii sub învinuire a avocatului Robert-Mihăiță Roșu în legătură cu activitatea sa profesională. UNBR monitorizează cu atenție  informațiile publice cu privire la toate cazurile de încălcare de către autorități a principiilor fundamentale ale profesiei de avocat.

În lipsa unei motivări a hotărârii de condamnare a domnului avocat Robert-Mihăiță Roșu, UNBR nu poate face încă aprecieri pe fondul acestei spețe. Totuși, este inacceptabilă o discrepanță atât de mare între hotărârea de achitare a avocatului Robert-Mihăiță Roșu la Curtea de Apel Brașov și condamnarea acestuia la 5 ani închisoare cu executare la ÎCCJ. Aceasta indică o slăbiciune a sistemului, cu consecințe asupra credibilității justiției, atât în rândul avocaților, cât și a publicului larg.

În condițiile în care una dintre instanțe a constatat că toate faptele avocatului se înscriu în exercițiul normal al profesiei de avocat (redactarea de contracte, notificări, memorii) și că nu există probe că a comis vreo faptă de pretindere ori de primire a unor bunuri în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcționarii publici competenți să dispună restituirea bunurilor revendicate de unul dintre inculpații pe care îi reprezenta, este inacceptabil și depășește puterea de înțelegere cum, în aceeași speță, hotărârea finală este radical diferită.

De aceea, UNBR va sesiza Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii pentru a efectua o verificare temeinică privind felul în care au fost administrate probele în cauza respectivă.

În funcție de motivarea completă a hotărârii de condamnare, nu vom ezita să recurgem și la alte acțiuni de protest pentru apărarea principiilor profesiei și a garanțiilor dreptului de apărare.

Având în vedere că acest caz este de natură să creeze temeri grave în rândul avocaților privind riscurile răspunderii juridice a avocatului pentru activitatea de consultanță și reprezentare, aceste aspecte trebuie clarificate.

UNBR reafirmă decizia de a lupta pentru apărarea principiului potrivit căruia avocatul nu poate face obiectul unei represiuni de natură penală pentru susținerile și consultațiile bazate pe interpretarea legii și a situației de fapt, indiferent de caracterul corect sau incorect al tezelor dezvoltate. În absența unei atare garanții, dreptul la apărare este intimidat și lipsit de orice substanță prin supunerea avocatului amenințării cu tragerea la răspundere penală prin asocierea lui cu faptele imputate celui pe care îl reprezintă.”

Reacții în rafală au curs pe rețelele de socializare cu hashtagul #eusuntRobert și avocați din toate colțurile țării și-au pus la poza de profil eticheta #alăturideRobert. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News