Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Avertizat nu înseamnă și pregătit. Inteligența artificială îmbunătățește prognozele meteo, dar nu poate elimina dezastrele
Foto: Agerpres
Europa a trecut printr-un val de dezastre provocate de inundații.
În septembrie, când inundațiile au devastat unele părți ale Europei, amploarea distrugerilor a luat oamenii prin surprindere. Ploile intense nu ar fi trebuit să surprindă, deoarece fuseseră prevăzute de sisteme sofisticate de prognoză îmbunătățite cu inteligență artificială.
A fi avertizat nu înseamnă a fi pregătit. Deși ploile au fost prevăzute cu exactitate, efectele în zonele inundate nu au fost - un fapt care evidențiază dificultățile de a face față condițiilor meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente.
Inteligența artificială a stimulat previziunile meteorologice, utilizând o serie de instrumente pentru a analiza ani de zile de date istorice și pentru a prezice tipare, la un cost mai mic decât predicțiile meteorologice numerice tradiționale.
Tehnologia inteligenței artificiale poate crea previziuni mai specifice înainte de evenimente precum inundațiile urbane sau în terenuri complexe precum zonele muntoase.
De exemplu, GraphCast, o metodă bazată pe învățarea automată, finanțată de Google și antrenată direct din datele de reanaliză, depășește modelele tradiționale. Datele de reanaliză se bazează pe previziunile anterioare reluate cu ajutorul modelelor moderne de prognoză pentru a oferi cea mai completă imagine a vremii și a climei din trecut.
Există încă lacune în ceea ce privește cunoștințele, modul de utilizare a informațiilor și investițiile pentru consolidarea modelelor de colectare a datelor, afirmă experții.
„În anumite cazuri și pentru anumite variabile, modelele bazate pe inteligență artificială pot bate modelele bazate pe fizică, dar în alte cazuri viceversa”, a declarat Andrew Charlton-Perez, profesor de meteorologie la Universitatea din Reading, Regatul Unit.
Una dintre probleme este că eficiența unui model cu inteligență artificială este la fel de bună ca și informațiile care îi sunt furnizate. Dacă există puține date de intrare sau dacă fenomenele extreme se produc mai frecvent în perioade diferite ale anului sau în regiuni diferite, catastrofele meteorologice devin mai dificil de prevăzut.
„O bună utilizare a prognozelor meteorologice bazate pe inteligența artificială ar fi completarea și îmbunătățirea setului nostru de instrumente de prognoză, poate permițându-ne să producem ansambluri mai mari de prognoze care să permită evaluarea și interpretarea precisă a probabilității unor evenimente extreme”, a adăugat Charlton-Perez.
Importanța comunicării
Din ianuarie, Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), o organizație independentă care furnizează previziuni de patru ori pe zi țărilor europene, utilizează Sistemul de Inteligență Artificială / Previziune Integrată (AIFS).
Acest model de prognoză bazat pe date realizează rapid mai multe previziuni și furnizează prognoze pe termen lung ale fenomenelor meteorologice, cum ar fi cicloanele și valurile de căldură.
Prognozele ECMWF înainte de inundațiile din septembrie au fost corecte, spun experții.
Thomas Wostal, ofițer de presă pentru observatorul meteorologic GeoSphere Austria, a declarat că modelele lor numerice - inclusiv previziunile ECMWF - au prevăzut 300-400 de milimetri de ploaie la nivel local, ceea ce s-a și întâmplat.
Dar chiar și în cazul unor prognoze exacte, oamenii de știință spun despre comunicare că este esențială, mai ales într-o eră în care schimbările climatice înseamnă că fenomenele meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente.
„Cred că ceea ce s-a întâmplat cu (n.r. inundațiile recente)... este atât de rar - un eveniment la 150-200 de ani - încât chiar dacă modelele meteorologice îl surprind, există un grad rezonabil de incertitudine”, a declarat Shruti Nath, asistent postdoctoral de cercetare în predicția vremii și a climei la Universitatea Oxford.
„Trebuie să transmiteți avertismentul într-un mod comunicativ, în funcție de gradul de severitate pe care l-ar putea avea asupra oamenilor, pentru ca aceștia să vadă că prețul inacțiunii față de costul acțiunii este de fapt mult mai mare. Astfel, ei ar investi mai multe resurse”, a spus Nath.
Riscuri climatice în Europa
Europa se confruntă cu riscuri climatice urgente, care depășesc politicile și acțiunile de adaptare, se arată într-un raport al Agenției Europene de Mediu.
Căldura extremă, seceta, incendiile de vegetație și inundațiile se vor agrava în Europa chiar și în cazul scenariilor optimiste de încălzire globală și vor afecta condițiile de viață de pe întregul continent, afirmă AEM.
După inundații, comisarul european pentru Gestionarea Crizelor, Janez Lenarčič, a declarat că dezastrul nu a fost o anomalie.
„Aceste fenomene meteorologice extreme, care se întâmplau o dată în viață, sunt acum un eveniment aproape anual. Realitatea globală a dezastrului climatic s-a mutat în viața de zi cu zi a europenilor”, a spus el.
Unii antreprenori din domeniul tehnologiei spun că Europa nu este pregătită.
Jonas Torland, cofondator al companiei norvegiene 7Analytics, care dezvoltă modele de predicție a inundațiilor și a alunecărilor de teren, a declarat că guvernele și întreprinderile din Statele Unite dispun de manageri de risc care sunt mai obișnuiți să evalueze pericolele de mediu, în timp ce în Europa, autoritățile nu sunt pregătite.
„Vedem adesea cheltuieli substanțiale cu un suport minim de date pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză”, a declarat Torland, ale cărui modele sunt utilizate în orașele Oslo, Bergen și Kristiansand, pentru Fundația Thomson Reuters.
„În timp ce inteligența artificială este o componentă crucială a acestor modele, din păcate, guvernele nu investesc sau nu achiziționează aceste soluții avansate de inteligență artificială”, a spus Torland, adăugând că el crede că guvernele ”rămân la vechii lor furnizori de date și consultanți”.
Încă o provocare
Prelucrarea datelor reprezintă, de asemenea, o provocare, deoarece aceste modele complexe de inteligență artificială trebuie să execute actualizări în fiecare oră, pe măsură ce prognozele se schimbă.
Acest lucru necesită atât multă putere de calcul, cât și mult timp.
O grilă de 1 pe 1 metru, pe care 7Analytics o utilizează pentru previziunile sale, este de 100 de ori mai detaliată decât o grilă de 10 pe 10 metri, dar necesită de peste 100 de ori mai mult timp pentru procesare.
Puterea mare de calcul înseamnă, de asemenea, că sunt necesare cantități uriașe de energie și apă, ceea ce face ca modelele de inteligență artificială să fie o parte a problemei, deoarece contribuie la emisiile care încălzesc planeta și care generează criza climatică.
Unele companii mari din domeniul tehnologiei, precum Microsoft și Google, analizează posibilitatea utilizării energiei nucleare pentru funcționarea centrelor lor uriașe de stocare a datelor.
Alți oameni de știință subliniază că, pe lângă perfecționarea capacităților lor de prognoză, autoritățile trebuie să investească în soluții fizice, cum ar fi dezvoltarea de zone în care apa provocată de inundații poate fi stocată în siguranță și sisteme de avertizare.
De asemenea, acestea trebuie să reducă la minimum dezvoltarea în zonele predispuse la inundații, având în vedere probabilitatea unor inundații mai intense provocate de schimbările climatice, și să își îndeplinească angajamentele de limitare a emisiilor.
„Nu este o chestiune de date, tehnologie sau cunoștințe. Este o chestiune de punere în aplicare, de voință politică. Atât timp cât lumea arde combustibili fosili, cauza principală a schimbărilor climatice, fenomenele meteorologice extreme vor continua să se intensifice, ucigând oameni și distrugând case. Pentru a frâna această tendință, trebuie să înlocuim petrolul, gazul și cărbunele cu energie regenerabilă”, a declarat Friederike Otto, lector la Imperial College din Londra, conform Reuters.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
