Consumul de carne la nivel global ar trebui să scadă, avertizează specialiştii, pentru a putea fi evitată o criză climatică. 

Astfel, cantitatea pe care am putea avea voie să o consumăm ar fi la echivalentul a doi burgeri de vită pe săptămână. Este concluzia raportului Starea Acţiunilor Climatice 2022, care subliniază ce trebuie să facă omenirea pentru a atinge ţintele Acordului de la Paris, scrie daily mail. 

Astfel, în zonele unde se consumă carne în cantităţi mari, acest consum ar trebui să scadă la 79 kcal pe zi până în 2030 şi la 60 kcal până în 2050, arată sursa citată. 

Modul în care alimentele consumate în timpul sarcinii afectează creierul copiilor

Un studiu francez a investigat relația dintre alimentația mamei însărcinate și aspectele neurologice ale copiilor de până la trei ani și jumătate. 

Încă din timpul sarcinii, viitoarele mămici pot îmbunătăți calitatea sănătății noului venit, și chiar inteligența acestora, acordând atenție alimentației lor. Malnutriția maternă severă sau deficiența anumitor nutrienți, cum ar fi fierul sau iodul, este cunoscută a fi asociată cu o dezvoltare cognitivă mai slabă la copii.

În mod similar, cercetările recente au investigat modul în care adoptarea unei diete de bună calitate are un efect favorabil asupra dezvoltării sugarilor pentru femeile însărcinate.

O echipă condusă de dr. Blandine de Lauzon-Guillain, director de cercetare la Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală, a verificat legătura dintre calitatea nutrițională a mamei în timpul sarcinii și dezvoltarea cognitivă a bebelușului, scrie Agrifood.

Raportul a fost realizat în cadrul studiulu Étude Longitudinale Française depuis l'Enfance, primul studiu transalpin la scară națională dedicat urmăririi a 18.000 de copii născuți în 2011. În această lucrare, echipa de cercetare a adunat informații despre ce au mâncat mamele în ultimele trei luni de sarcină. Apoi a analizat dezvoltarea neurologică a copilului, evaluând-o printr-un chestionar.

Ulterior, au fost realizate interviuri reale față în față începând de la vârsta de 3 ani și jumătate.

Din analizele efectuate pe mamele participante au reieșit cinci profiluri alimentare

Primul este profilul ”vestic”, cu un consum peste medie de chipsuri, pizza, carne roșie, mezeluri și deserturi, urmat de profilul ”echilibrat”, caracterizat printr-un consum bun de fructe, legume, pâine integrală, leguminoase și iaurt.

Al treilea profil a fost denumit ”pâine și smântână”, unde pâinea este de obicei însoțită de unt, ciocolată, brânză și alte elemente tartinabile. Al patrulea profil este cel al ”alimentelor procesate”, caracterizat prin consumul a numeroase produse foarte procesate și preparate gata. În fine, s-a remarcat profilul  ”mic dejun”, cu un consum mare de lapte, cereale și alte produse tipice primei mese a zilei.

”Au fost luate în considerare și caracteristicile socio-economice și de sănătate ale mamelor și interacțiunile lor cu copiii”, a explicat Blandine de Lauzon-Guillain, autorul principal al studiului publicat în august în Jurnalul American de Nutriție Clinică. În concluziile sale, studiul a stabilit: ”cu cât este mai bună calitatea nutriției în timpul sarcinii, cu atât scorurile neurodezvoltării sunt mai bune la vârsta de unu, doi și trei ani și jumătate”. CITEŞTE MAI MULTE AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News