Data actualizării: 03.12.2019 22:39
Data publicării: 03.12.2019 22:33

Asumarea Guvernului, mai rea decât OUG. Două variante stricte: Moțiune de cenzură sau legea trece. Ce scrie în Constituție

Autor: Roxana Neagu | Categorie: Politica

Ludovic Orban

Angajarea răspunderii Guvernului este o variantă mult mai strictă decât cea a OUG. Spre deosebire de OUG, nu prevede organizarea unei dezbaterii și nu poate fi controlată decât prin moțiune de cenzură împotriva Guvernului, obligând astfel Opoziția să formeze majoritate în doar 3 zile!

Dacă se va ajunge la moțiune de cenzură și dacă va trece, PNL ar putea spune că aceasta era strategia pentru organizarea alegerilor anticipate, nu că au pierdut susținerea majorității parlamentare.

Guvernul Orban a anunțat că-și asumă răspunderea pe probleme foarte sensibile: recursul compensatoriu, OUG 114, pensionarea anticipată a magistraților. În viitor, are în vedere asumarea răspunderii pe desființarea SIIJ și alegeri locale în două tururi.

Asumarea, conform Constituției, este extrem de strictă și poate fi împiedicată doar de președintele țării. Nu presupune nicio dezbatere, ci doar posibilitatea unor amendamente în cazul în care vor fi acceptate de Guvern.

Deci toată puterea ar fi la Guvernul Orban, o variantă ce nu era pe placul PNL când era în mâinile PSD.

În Constituția României, Articolul 114 prevede situația Angajării răspunderii Guvernului:

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

OUG, în prevederile constituționale

Ordonanțele de Urgență (OUG) au fost demonizate din cauza protestelor masive în urma OUG 13/2017, însă Ordonanțele de Urgență sunt mai permisive decât asumarea răspunderii Guvernului.

Astfel, conform articolului 115 din Constituție, Ordonanța de Urgență ”intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă”.

”Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).” se mai arată în Constituție.

Același articol din Constituție mai arată că ”Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).”

”Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei” conform Constituției.

Deci, pentru a interveni după o OUG sunt mai multe situații constituționale permise și înainte, și după adoptarea ei, Parlamentul având un cuvânt de spus în aceste situații.

În cazul asumării, Guvernul obligă opoziția să facă majoritate și să depună moțiune de cenzură. În caz contrar, proiectul de lege se consideră adoptat. Doar președintele țării îl poate respinge, caz în care se întoarce în Parlament.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News