Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Asteroidul care a dus la dispariția dinozaurilor își are originea dincolo de Jupiter
Foto: Pixabay
Un moment decisiv în istoria vieții pe Pământ s-a petrecut acum 66 de milioane de ani, când un asteroid cu un diametru estimat între 10 și 15 km s-a ciocnit cu Peninsula Yucatan din Mexic. Impactul a declanșat o catastrofă globală care a dus la dispariția a aproximativ trei sferturi dintre speciile existente pe atunci, marcând sfârșitul erei dinozaurilor.
Asteroidul a fost pulverizat la impact, iar resturile sale au fost răspândite pe toată suprafața globului, lăsând în urmă un strat global de argilă, încă prezent și astăzi. O nouă analiză a acestor resturi a rezolvat o dezbatere îndelungată privind natura asteroidului, arătând că acesta era un tip de asteroid care își are originea dincolo de Jupiter, în sistemul solar exterior.
Conform compoziției resturilor, impactorul a fost un asteroid carbonic, sau de tip C, numit astfel din cauza concentrației ridicate de carbon. Studiul a exclus ipoteza că impactorul ar fi fost o cometă sau că stratul de resturi ar fi fost rezultat din activitate vulcanică, așa cum au sugerat unii cercetători.
„Un proiectil provenit din zonele periferice ale sistemului solar a decis soarta dinozaurilor”, a declarat geochimistul Mario Fischer-Gödde de la Universitatea din Köln, Germania, autorul principal al studiului publicat joi în revista Science.
Impactul de la sfârșitul perioadei Cretacice a creat craterul Chicxulub, cu un diametru de 180 km și o adâncime de 20 km. Stratul de argilă este bogat în metale precum iridiu, ruteniu, osmiu, rodiu, platină și paladiu, elemente rare pe Pământ, dar comune în asteroizi.
Cercetătorii s-au concentrat pe ruteniu, în special pe raportul izotopilor acestuia prezenți în stratul de argilă. Izotopii sunt atomi ai aceluiași element, dar cu mase ușor diferite datorită numărului diferit de neutroni. Raporturile izotopilor de ruteniu s-au potrivit cu cele din asteroizii carbonici cunoscuți.
„Ruteniul este deosebit de util în acest context, deoarece semnătura izotopică din stratul de argilă provine aproape în întregime din impactor și nu din sedimentele de fond, iar ruteniul prezintă compoziții izotopice distincte între materialele din sistemul solar interior și cel exterior”, a explicat Steven Goderis de la Vrije Universiteit Brussel, Belgia, co-autor al studiului.
Asteroizii de tip C, printre cele mai vechi obiecte din sistemul solar, sunt cei mai comuni, urmați de asteroizii stâncoși de tip S și cei mai rari, asteroizii metalici de tip M. Diferențele de compoziție între asteroizi apar în funcție de distanța față de soare la care s-au format.
„Asteroizii de tip C reprezintă blocuri de construcție rămase ale planetelor gazoase și de gheață din sistemul solar exterior, în timp ce asteroizii de tip S sunt blocurile de construcție principale ale planetelor terestre, precum Pământul, din sistemul solar interior”, a explicat Fischer-Gödde.
După ce s-a format în sistemul solar exterior, asteroidul probabil a migrat ulterior spre interior, devenind parte din centura principală de asteroizi dintre Marte și Jupiter, înainte de a fi aruncat pe o traiectorie spre Pământ, posibil în urma unei coliziuni.
„Toți meteoriții care cad pe Pământ, care sunt fragmente atât din asteroizi de tip C, cât și de tip S, provin din centura de asteroizi. Deci, pare cel mai probabil ca și impactorul de la sfârșitul Cretacicului să provină tot din centura de asteroizi”, a declarat Fischer-Gödde.
Cercetătorii au analizat și mostre din alte cinci impacturi de asteroizi datând de acum 37 până la 470 de milioane de ani, constatând că toate erau de tip S, ceea ce ilustrează raritatea unui impact cu un asteroid carbonic.
Dinozaurii au dominat Pământul timp de milioane de ani, dar, în afară de păsările moderne, au fost exterminați în urma impactului, la fel ca și reptilele zburătoare numite pterozauri, marile reptile marine și alte forme de viață marină, inclusiv multe specii de plancton marin.
Mamiferele au supraviețuit, permițând acestor creaturi păroase să domine în cele din urmă uscatul și pregătind scena pentru apariția speciei noastre cu aproximativ 300.000 de ani în urmă. „Cred că, fără această coincidență cosmică a unui impact de asteroid,” a spus Fischer-Gödde, „viața pe planeta noastră ar fi evoluat probabil cu totul diferit”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
