Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Arian, bărbatul trans care trăiește cu două identități diferite. Avocatul general al CJUE: Statul român trebuie să-i echivaleze automat actele de identitate
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
În virtutea dreptului la liberă circulație, la viață privată și de familie, statul român trebuie să îi echivaleze lui Arian actele de identitate eliberate de Marea Britanie în urma procesului de tranziție juridică parcurs înainte de Brexit, spune avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxembourg.
Recunoașterea și înscrierea în registrele românești trebuie să se facă automat, fără proceduri suplimentare, după cum s-a exprimat Avocatul General al Curții Europene, Jean Richard de La Tour, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxembourg. Cazul lui Arian Mirzarafie-Ahi, susținut de Asociația ACCEPT, este primul care pune în discuție echivalarea reciprocă a procedurilor de recunoaștere juridică a genului pentru persoanele transgender din state membre UE. Decizia finală a judecătorilor europeni în speță este așteptată în perioada următoare.
La fel ca Arian, există mii de persoane ale căror drepturi și libertăți sunt puse sub semnul întrebării de refuzul unor state membre de a echivala actele de identitate emise deja de alte state membre. În acest caz, autoritățile clujene au refuzat să-i echivaleze bărbatului acte conforme cu identitatea lui, emise de Marea Britanie. Acum Arian trăiește cu două identități diferite, iar pentru a se întoarce în țară și pentru a-și vizita familia, în context post-Brexit, își poate exercita dreptul la liberă circulație și dreptul la viață privată și de familie, ambele garantate de UE, doar în baza actelor românești. Aceste documente nu corespund identității sale, ceea ce îl expune pe Arian în fața discriminării și a situațiilor umilitoare.
"Sunt român, sunt în Uniunea Europeană, sunt trans"
"Decizia favorabilă din partea CJUE este extrem de importantă pentru mine și mulți alți cetățeni români și din Uniunea Europeană. Este vorba despre respectarea unui drept civil fundamental. Sunt român, sunt în Uniunea Europeană, sunt trans. Actele mele trebuie să mă reprezinte și să fie actualizate’’, declară Arian, care așteaptă cu nerăbdare soluția care îi va permite să-și revadă rudele și prietenii din țară, fără să trebuiască să treacă din nou prin tratamente umilitoare la graniță. Din cauza neconcordanței din actele de identitate, bărbatul a experimentat în trecut atitudini jignitoare din partea ofițerilor de frontieră la întoarcerea în țară, fapt care a fost adus la cunoștința judecătorilor Marii Camere a CJUE, unde cazul a fost discutat la începutul acestui an.
Întreaga Europă așteaptă concluziile acestui caz, importanța lui fiind reflectată și de hotărârea Curții de a cere opinia Avocatului General. Această procedură specială se aplică doar în anumite spețe discutate la CJUE. Avocatul General îndeplineşte, în cadrul proceselor la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, rolul unui expert în drept european care oferă judecătorilor o opinie de specialitate, imparţială. Această opinie ajută judecătorii europeni să îşi formuleze decizia finală.
"Românii care au trăit sau trăiesc în alte state membre nu pot fi “sancționați” de statul român"
O decizie favorabilă a Curții ar confirma faptul că drepturile obținute legal într-un stat membru trebuie să rămână valabile pe tot teritoriul UE, după cum subliniază Iustina Ionescu, avocata de drepturile omului care îl reprezintă pe Arian în acest proces.
"Opinia Avocatului General publicată astăzi confirma ceea ce Asociația ACCEPT a susținut în fața Marii Camere: Statul român trebuie să își respecte cetățenii și să le recunoască drepturile fundamentale garantate prin legislația europeană. Românii care au trăit sau trăiesc în alte state membre și se bucura de condiții mai favorabile acolo nu pot fi “sancționați” de statul român prin anularea drepturilor obținute în afara țării. Guvernul încalcă în continuare drepturile cetățenilor români trans deoarece nu a adoptat o procedură de recunoaștere juridică a genului, așa cum a stabilit CEDO încă din data de 19 ianuarie 2021, în cauza X si Y c. României’’ subliniază avocata Iustina Ionescu.
"Cazul lui Arian ar putea crea o oportunitate de creștere și dezvoltare pentru statul român, din perspectiva respectării drepturilor europene. În loc să îi oblige pe cetățenii care au reușit să-și îmbunătățească calitatea vieții în afara țării să facă un pas în spate atunci când se întorc acasă, ar putea îmbunătăți, prin implementarea unui set de proceduri simple, viețile a mii de persoane trans care trăiesc în România. Asociația ACCEPT a propus deja Guvernului României modele de proceduri de recunoaștere juridică a genului care respectă standardele de drepturile omului. Solicităm Guvernului României să adopte de urgență o astfel de procedură!’’, declară Florina Presadă, directoarea executivă a Asociației ACCEPT.
Hotărârea CEDO în cazul X și Y împotriva României
Refuzul statului român de a-i echivala lui Arian documentele emise de Marea Britanie e cu atât mai grav cu cât România se află în acest moment în supravegherea susținută a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei în cazul X și Y împotriva României. În această speță, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat în 2021 o Hotărâre prin care a concluzionat faptul că persoanele transgender din România nu au la dispoziție o procedură clară și eficientă pentru modificarea genului în actele de identitate, ceea ce constituie o violare a articolului 8 din Convenția europeană a drepturilor omului. De asemenea, CEDO a constatat că obligarea persoanelor transgender din România la realizarea unor intervenții chirurgicale ca pas obligatoriu înainte de modificarea indicatorilor de gen din actele de stare civilă (prenumele, sexul și prima cifră a codului numeric personal) încalcă viața privată și autonomia personală.
În ciuda obligativității de a adopta o procedură clară și eficientă în acest sens, România continuă să-i supună pe cetățenii care solicită schimbarea identității în actele de stare civilă unui proces umilitor, care le încalcă viața privată, implicând documente medicale, martori sau expertize medico-legale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
