Parchetul din Seul a anunţat luni că a cerut emiterea unui mandat de arestare împotriva fostului preşedinte sud-coreean Lee Myung-bak, care este bănuit de corupţie. Acesta devine al patrulea fost preşedinte sud-coreean încă în viaţă care are de-a face cu justiţia ţării, fiind urmărit, inculpat sau condamnat pentru corupţie.  

Fostul preşedinte conservator în vârstă de 76 de ani a fost audiat săptămâna trecută timp de peste 21 de ore. Lee - care a fost preşedinte între 2008 şi 2013 - este bănuit că a acceptat milioane de euro ca mită, dar dezminte majoritatea acuzaţiilor. Parchetul a anunţat luni că a cerut unui tribunal să emită un mandat de arestare împotriva sa. 

"Fiecare acuzaţie ce-i este adusă constituie un delict grav care necesită arestarea", a declarat un procuror, potrivit agenţiei sud-coreene de presă Yonhap. "Considerăm că există un risc ridicat de distrugere a dovezilor", a adăugat acesta. 

Tribunalul urmează să ia o decizie în privinţa mandatului de arestare în cursul acestei săptămâni. 

Bani pentru amnistie 

Ancheta în care este implicat Lee Myung-bak se referă, între altele, la grupul Samsung, bănuit că a plătit o sumă importantă ca preşedintele său, Lee Kun-hee, condamnat cu suspendare pentru evaziune fiscală, să beneficieze de o amnistie prezidenţială. Samsung ar fi plătit atunci şase miliarde de woni (4,5 milioane de euro) unui cabinet de avocatură american. 

Atât conglomeratul sud-coreean, cât şi fostul preşedinte au respins acuzaţiile, Lee Myung-bak afirmând că ancheta reprezintă o "răzbunare politică". 

Alți președinți anchetați pentru corupție 

Alţi trei foşti preşedinţi sud-coreeni în viaţă au fost luaţi în vizorul justiţiei pentru fapte de corupţie. Fosta preşedintă conservatoare Park Geun-hye, succesoarea lui Lee, aşteaptă în spatele gratiilor verdictul în procesul răsunător de corupţie care a determinat, anul trecut, plecarea sa din funcţie, iar procurorii au cerut împotriva ei 30 de ani de închisoare. 

După democratizarea Coreei de Sud, în anii 90, fostul dictator sud-coreean Chun Doo-hwan şi succesorul lui Roh Tae-woo au fost condamnaţi, respectiv, la pedeapsa capitală şi la închisoare pe viaţă pentru rolul lor în lovitura de stat militară din 1979 şi pentru că au primit mită în valoare de sute de milioane de euro. Ei au fost însă graţiaţi după circa doi ani petrecuţi după gratii, relatează Agerpres.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News