Tabletă
Desktop
Data publicării:
Arborele legendar unde Avram Iancu l-a lăsat cu ochi-n soare pe împăratul Austriei. Povestea transmisă prin viu grai / video
Foto: Florin Roștariu / Istorie în Culori
Un arbore aflat între Baia de Arieș și Câmpeni este cunoscut și sub denumirile de „copacul fermecat” sau „Fagul Împăratului”, fiind cunoscut ca locul în care Avram Iancu l-a lăsat cu ochi-n soare pe împăratul Austriei.
Arborele cu pricina se află pe un deal din apropierea satului Muncelu și poate fi observat de pe Drumul Național 75, între Baia de Arieș și Câmpeni, scrie Apuseni.info.
Dacă dorești să ajungi la acest arbore, trebuie să urmezi o cărare prin pădure, folosită în prezent de oamenii locului. Copacul are o coroană impresionantă, fapt ce i-a adus denumirea de Fagul Împăratului. Potrivit locuitorilor, acesta ar avea vârsta de peste 500 de ani și ar fi fermecat, datorită faptului că frunzele nu-i cad iarna, ci se usucă și capătă o nuanță brun-roșiatică, rămânând pe ramuri până primăvara, când sunt înlocuite de cele noi.
Legendele vorbesc de faptul că Avram Iancu, cel supranumit „Crăișorul Munților”, s-a întâlnit lângă acest copac cu împăratul austriac Franz Josef pentru a discuta un acord. De aici i se trage și numele de „Fagul Împăratului”. Deși nu are nicio bază istorică, în ultimele două secole s-a transmis prin viu grai legenda potrivit căreia Avram Iancu a refuzat să se întâlnească la acest arbore cu Împăratul Austriei.
Varianta oficială a legendei transmisă din generaţie în generaţie sună astfel:
„Se spune că pe la anul 1850, după ce marele seism social de la 1848 s-a liniştit, pe Valea Arieşului a venit împăratul de la Viena, vroind să-I liniştească pe moţi şi să se întâlnească cu Avram Iancu. În drum spre Câmpeni, se zice că Împaratul ar fi poposit la umbră falnicului copac. În timp ce se odihnea la umbra deasă, aude un cântec de fluier, pe partea cealaltă a Arieşului. Împăratul întreabă un călător, «cine cântă atât de frumos din fluier?». Călătorul îi spune că e Avram Iancu. Auzind aceasta, împăratul numaidecât îşi trimite pe unul dintre oamenii săi, să-l cheme pe Craiul Moţilor, la o întâlnire cu Măria Sa. Când solul împăratului ajunge la Avram Iancu şi îi spune pentru ce a fost trimis, Iancu îi răspunde: «Spune-i stăpânului tău, că un nebun cu un mincinos, nu pot stă de vorba!»”.
O altă poveste spune că în trecut ar fi existat o cale care traversa munții, iar pe acest drum, un călugăr s-ar fi oprit pentru a se odihni și a-și potoli setea la un izvor din apropiere. Se spune că acesta ar fi binecuvântat locul, iar în urma binecuvântării, ca prin minune, a apărut fagul fermecat, care a rezistat de-a lungul secolelor. Despre izvorul de la rădăcina copacului se povestește că ar avea puteri tămăduitoare, oferind vindecare celor care se apropie de el.
Avram Iancu s-a născut la 1824 în Vidra de Sus, în Transilvania, și a fost o figură marcantă a mișcării naționale românești din această regiune în secolul al XIX-lea. Fiind avocat de profesie, s-a implicat activ în Revoluția de la 1848, devenind un lider recunoscut al românilor transilvăneni. Iancu a fost un fervent susținător al drepturilor și libertăților românilor din Imperiul Habsburgic, luptând împotriva opresiunii naționale și sociale. Abilitățile sale organizatorice și charisma personală au fost esențiale în mobilizarea maselor și în formarea unei armate de țărani și mineri care să sprijine cauza revoluționară.
În timpul revoluției, Avram Iancu a avut un rol crucial în confruntările cu trupele maghiare, care urmăreau menținerea dominației asupra Transilvaniei. El a reușit să coordoneze apărarea Munților Apuseni și a contribuit la păstrarea spiritului de rezistență al românilor în fața atacurilor. Eforturile sale au culminat cu proclamarea cererilor românilor în cadrul Adunării Naționale de la Blaj din 1848, unde a subliniat necesitatea recunoașterii națiunii române ca egală în drepturi cu celelalte națiuni din Imperiu. Deși revoluția nu a reușit să-și atingă toate obiectivele, Iancu a rămas un simbol al luptei pentru libertate și dreptate.
După înfrângerea revoluției, Avram Iancu a trăit retras în Munții Apuseni, unde a continuat să fie respectat și venerat de comunitatea locală. A murit în 1872, în Baia de Criș, iar moartea sa a lăsat un gol profund în rândul celor care îl considerau un erou național. Moștenirea sa a fost perpetuată prin numeroase monumente și comemorări, iar figura lui Avram Iancu rămâne emblematică în istoria României, simbolizând curajul și determinarea în fața asupririi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
