Oamenii de știință au descoperit aproape 1.000 de noi bacterii în probele de zăpadă și gheață din ghețarii tibetani, stârnind îngrijorări cu privire la răspândirea bolilor printre oameni, pe măsură ce calotele glaciare se topesc din cauza încălzirii globale, scrie The Independent.

Cercetătorii au evaluat dacă speciile de bacterii prinse în ghețarii Tibetului ar putea ajunge în alte regiuni pe măsură ce zăpada și gheața se topesc. Studiul a fost publicat săptămâna trecută în revista Nature Biotechnology. Probe de gheață de la 21 de ghețari din Tibet au fost colectate între 2010 și 2016 de către cercetători, inclusiv cei de la Academia Chineză de Științe, care le-au topit pentru a analiza ce rămâne în urmă.

Ei au descoperit 968 de specii de bacterii unice, dintre care 98% erau necunoscute anterior științei. Noile descoperiri apar la aproape un an după ce oamenii de știință au descoperit viruși străvechi prinși în ghețari, dintre care unii aveau o vechime de peste 15.000 de ani,  pe platoul tibetan. Calotele de gheață și ghețarii alcătuiesc aproape o zecime din suprafața Pământului și un număr tot mai mare de studii au arătat, de asemenea, că se topesc din cauza crizei climatice.

Microbii ar putea duce ala apariția unor noi pandemii

Oamenii de știință bănuiesc că unele dintre bacteriile prinse ar putea fi infecțioase pentru plantele, animalele și oamenii moderni, cărora le lipsește în special imunitatea la acești microbi mai vechi.

"Aceste microorganisme pot avea noi factori de virulență care fac plantele, animalele și oamenii vulnerabili.", au scris oamenii de știință în studiu.

Cercetătorii avertizează că astfel de microbi patogeni moderni și antici prinși în ghețari "ar putea duce la epidemii locale și chiar la pandemii".

Primele țări care ar putea fi afectate de aceste bacterii

Bacteriile recent descoperite în studiul actual provin și dintr-o regiune deosebit de importantă a lumii – una în care topirea zăpezii și a gheții alimentează mai multe râuri care duc la părți dens populate din China și India.

"Podișul Tibetan, care este cunoscut drept turnul de apă al Asiei, este sursa câtorva dintre cele mai mari râuri din lume, inclusiv Yangtze, râul Galben, râul Gange și Yarlung Tsangpo (râul Brahmaputra).", au scris cercetătorii.

"Eliberarea de bacterii potențial periculoase ar putea afecta cele mai populate două țări din lume: China și India", au adăugat ei.

În studiile viitoare, oamenii de știință speră să evalueze dacă microbii eliberați de la topirea ghețarilor în râurile din întreaga lume reprezintă o amenințare pentru plantele și animalele din aval.

Avertismentul meteorologilor: "Această vară din 2022 riscă să devină furtuna perfectă pentru gheţari"

Gheţarii din Munţii Alpi devin tot mai instabili şi mai periculoşi pe măsură ce temperaturile în creştere, asociate schimbărilor climatice, trezesc din somn aceste pături de gheaţă considerate mult timp inactive şi aproape fosilizate, informează Reuters. Italia se confruntă cu un val timpuriu de căldură, iar atenţia opiniei publice s-a concentrat până acum asupra impactului produs de secetă asupra culturilor agricole din Valea fluviului Po, o regiune deosebit de fertilă.

Însă puţin mai la nord, Munţii Dolomiţi, o tragedie s-a produs duminică, atunci când un gheţar s-a prăbuşit pe muntele Marmolada, care, cu înălţimea sa de 3.343 de metri, este cel mai înalt pisc montan din acea regiune. Vezi mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News