Primii care au de suferit pentru dispariția medicamentelor generice ieftine sunt pacienții, în special cei cu vârste înaintate și cu o situație materială precară, dar și bolnavii cronici, aflați în imposibilitatea de a-și continua tratamentul. La fel de afectată a fost și industria farmaceutică autohtonă. Potrivit datelor oficiale, în România sunt 18 fabrici de medicamente, în care s-au făcut investiţii de peste 110 milioane de euro, care produc pentru piaţa locală, dar care nu beneficiază de niciun sprijin din partea autorităţilor.

Cu excepţia Greciei şi României, toate statele-membre ale Uniunii Europene sprijină industria locală de medicamente generice, aceștia plătind fie deloc, fie un procent de până la 5% pentru taxa claw-back. De aceea, PNL și Cabinetul Orban sunt preocupați pentru a remedia aceste anomalii care s-au perpetuat și i-au afectat pe români. Singura variantă pentru oprirea crizei medicamentelor generice și revenirea pe rafturilor farmaciilor a tratamentelor accesibile ca preț, de producție autohtonă și nu numai, rămâne aplicarea diferențiată a taxei claw-back. O măsură necesară pentru a le reda românilor accesul la tratament și pe care guvernul liberal se pregătește să o ia în săptămânile următoare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News