Diplomatul a susţinut o conferinţă de presă, la finalul preşedinţiei franceze a Consiliului. 'În mod constant, Franţa şi România au găsit un mod de a progresa pe temele de pe agendă. Parteneriatul nostru strategic, România - Franţa, a fost cu adevărat crucial, acesta a fost un lucru evident la venirea preşedintelui Macron (în România - n.r.) şi când l-a luat în Ucraina pe preşedintele Iohannis alături de el, de cancelarul Olaf Scholz şi premierul Draghi', a spus ambasadoarea.

'Progresul făcut pe tema reformei Schengen'

Totodată, aceasta a apreciat că 'progresul făcut pe tema reformei Schengen' va deschide calea pentru următorii paşi de parcurs de către România şi Bulgaria, pentru a fi integrate în Spaţiul Schengen. Auer a detaliat că, în cele şase luni ale preşedinţiei franceze a Consiliului UE, au fost luate 130 de decizii, dintre care 50 au fost legate de războiul din Ucraina, de sancţiunile impuse Rusiei.

'Cele 50 de pachete de sancţiuni a fost un lucru pe care nu şi l-a imaginat nimeni şi nimeni nu ştia că este posibil. De obicei, când vorbim de sancţiuni, discuţiile pot dura chiar două luni şi jumătate. Deci a fost complicat. Lucrul care nu a fost complicat a fost unitatea. Franţa a adunat un sprijin incredibil. Aveam asta din perioada COVID- 19 (...), deja ştiam că într-un moment de criză Uniunea Europeană trebuie să fie eficientă, altfel, am fi dispreţuiţi, de, spre exemplu, azi, Rusia.'

Preşedinţia franceză a avut această caracteristică

'S-ar comenta că nu suntem eficienţi. Preşedinţia franceză a avut această caracteristică - să asculte pe toată lumea, nu am vrut o agendă de sus în jos', a punctat diplomatul. În acelaşi timp, ea a adăugat că obiectivul Franţei a fost să nu oprească agenda deja stabilită, în contextul războiului din Ucraina.

'Am vrut să avem abordările structurale din Europa, în paralel cu managementul de criză', a spus ea. Diplomatul a apreciat că 'instituţiile europene pot face faţă unei asemenea crize'.

'Am reuşit să păstrăm unitatea', a spus Laurence Auer. Pe de altă parte, un subiect neîncheiat a rămas extinderea UE în Balcanii de Vest, a arătat ea. 'Dacă Moldova şi Ucraina sunt ţări candidate pentru aderarea la UE şi, în acelaşi timp, avem ţări care sunt candidate de 17 ani, acestea din urmă capătă resentimente faţă de UE şi se declară nemulţumite de lipsa noastră de eficienţă. Probabil acesta este un aspect pe care îl regretăm', a afirmat Auer, conform Agerpres.

Citește și - Emmanuel Macron anunță prima reuniune a Comunităţii Politice Europene

O primă reuniune a aşa-numitei Comunităţii Politice Europene (CPE) va avea loc în Republica Cehă până la sfârşitul anului, a anunţat vineri preşedintele francez Emmanuel Macron, autorul acestei iniţiative, transmite AFP. 

Vom invita (ţări) de la Islanda până la Ucraina, a spus Macron la o conferinţă de presă după summitul european de la Bruxelles. Această platformă de dialog politic şi cooperare, care include în special ţările care aspiră să adere la UE, se va face pe o bază geografică şi de valori, a adăugat preşedintele francez, care s-a declarat mulţumit de existenţa unui consens foarte larg asupra acestei iniţiative în discuţiile între statele membre ale UE.

S-a convenit ca prima reuniune să se desfăşoare în Republica Cehă, în cadrul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE pe care această ţară o preia de la 1 iulie, a precizat Macron. Potrivit unei surse europene, reuniunea ar putea avea loc în octombrie. Unul dintre principalele obiective ale CPE ar fi combaterea influenţelor externe, în special cele ale Rusiei, dar şi articularea în viitor a relaţiilor ansamblului ţărilor europene cu Rusia.

Ideea lui Macron este de a structura politic relaţiile între UE şi statele din vecinătatea sa

Ideea preşedintelui francez este de a structura politic relaţiile între UE şi statele din vecinătatea sa, mai ales cele care au statutul de candidat pentru aderarea la UE sau doresc să-l obţină; ar fi o formă de a le apropia pe acestea de UE prin politici de cooperare, cum ar fi de pildă cele energetice sau de politică externă.

CPE ar putea cuprinde, pe lângă statele UE, pe cele care fac parte din Spaţiul Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), Elveţia, Marea Britanie, statele din Balcanii Occidentali (Albania, Bosnia, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Kosovo) şi ţările parteneriatului estic, respectiv Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News