Alimentația influențează informația genetică a organismului, spun cercetători din Statele Unite la o manifestare științifică despre medicina stilului de viață, organizată în România.

„Medicul american Caldwell Esselstyn, cercetător premiat pentru lucrările sale despre metodele de vindecare a bolilor de inimă a explicat că aceste afecțiuni nu sunt ireversibile. În arterele noastre se produce un fenomen chimic de constricție care este determinat de alimentația nesănătoasă. În acest mod în zonele în care se acumulează colesterol ar trebui ca vasele să se poată dilata pentru a permite sângelui să treacă. Alimentația bazată preponderent pe plante produce schimbări chimice care au ca efect dilatarea vaselor de sânge așa că avem posibilitatea de a redeveni sănătoși fără intervenții care pot avea efecte secundare”, a explicat cercetătorul american.  

Un alt medic american renumit pentru studiile sale despre efectele alimentației vegane, Michael Klaper, a prezentat în România o concluzie extrem de îndrăzneață în ceea ce privește relația între corp și ceea ce omul mănâncă. 

“Cercetările dovedesc faptul că alimentația influențează informația genetică, în sensul în care anumite alimente activează anumite gene și estompează pe altele. Deci ceea ce mâncăm reprezintă și informație pentru corpul nostru nu doar nutrienți. În acest mod vom putea să știm care alimente influențează apariția unor afecțiuni care au cauze genetice și cum să activăm gene benefice pentru sănătatea noastră”, transmite Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu Pentru Dezvoltarea României, după cea de-a doua ediție a Congresului Național de Medicină a Stilului de Viață, pe care l-a organizat în parteneriat cu Romanian Society of Lifestyle Medicine (RSLM). Tema din acest an, "Boli letale moderne: Abordăm simptomele sau cauzele?”, a dus, așa cum menținam, la o serie de concluzii de-a dreptul surprinzătoare.

În România există o problemă sistemică legată de alimentația nesănătoasă, responsabilă pentru un număr foarte mare de decese. „Conform unei analize a profilului de țară din 2021, realizată de Comisia Europeană, aproape jumătate din totalul deceselor din România în 2019 pot fi atribuite fumatului, alimentației nesănătoase, consumului de alcool și nivelului scăzut de activitate fizică. 

În acest context, s-ar impune implementarea curriculumului de medicina stilului de viaţă in universităţile din România pentru formarea unor cadre medicale capabile să ofere pacienților abordări bazate pe dovezi științifice pentru prevenirea, reversia și tratamentul afecțiunilor legate de stilul de viață”, a spus dr. Emanuela Mercore Huțanu.

Din anul 2022, Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României este partener al Romanian Society for Lifestyle Medicine și colaborează în organizarea conferințelor internaționale de longevitate inițiate de către Senat”, se mai arată în comunicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News