Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Alexandru Rafila: Provocările screeningului auditiv în maternitățile din România / video
Sursa Foto: Agerpres
Implementarea unui program de screening auditiv neonatal se confruntă cu dificultăți semnificative în România. Deși unele maternități din țară beneficiază de echipamentele necesare, nu toate sunt incluse în acest program de screening, iar multe dintre ele nu raportează cazurile identificate, potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rafila.
Screening-ul auditiv neonatal este esențial pentru depistarea precoce a deficiențelor de auz la nou-născuți. Având în vedere că un număr semnificativ de nou-născuți prezintă diferite forme de surditate sau hipoacuzie, care pot fi depistate la timp, screeningul auditiv se efectuează, de obicei, înainte de externarea din maternitate sau în primele luni de viață.
Potrivit ministrului Sănătății, acest tip de screening întâmpină mai multe dificultăți în România.
"Sunt două probleme legate de acest screening. O problemă este legată de faptul că nu toate maternitățile sunt înrolate în acest program și nu toate raportează. Cred că trebuie și o modificare de natură legislativă legată de faptul că maternitățile fac screening, dar nu raportează cazurile pe care le depistează", arată Alexandru Rafila.
De asemenea, potrivit ministrului, echipamentele folosite sunt învechite, iar modernizarea acestora și formarea unei resurse umane specializate sunt vitale pentru îmbunătățirea acestui proces.
"Pe de altă parte, este important să ne gândim că aceste device-uri care au fost cumpărate în urmă cu șapte ani probabil că se află la sfârșitul perioadei de utilizare și cred că o reîmprospătare a acestor device-uri este necesară. Au fost 186 de maternități din cele 230 care există în România care au fost raportate în acest program. Și în mod evident trebuie să reluăm și cred că trebuie să extindem acest program, inclusiv prin primirea celor care fac screeningul auditiv.
(N.r., Trebuie să facem eforturi) încât să putem să avem, pe de-o parte, o bază de date, consistență, un registru național, iar resursele care trebuie alocate pentru protezarea auditivă să răspundă necesității reale, pe de-o parte, și, pe de altă parte, training-urile de care este nevoie pentru ca screeningul să poată fi făcut. Deci nu e nevoie doar de echipamente, e nevoie și de o resursă umană calificată, să fie disponibile la Institutul de Fonoaudiologie sau în alte unități sanitare care au astfel de capabilități", a mai subliniat Alexandru Rafila la Conferința "Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective", organizată de DC Media Group.
"Această problemă nu este doar medicală, este și o problemă de inserție socială, de dezvoltare, de evoluție a acestor copii care au nevoie, pe de-o parte, de protezarea auditivă, dar și de grijă ulterioară pentru ca evoluția lor să fie una firească (...). Registrul ar putea fi ținut fie la Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L. Prof. Dr. Dorin Hociotă, fie la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu - Rusescu. Am putea să facem o unitate care să gestioneze toată baza de date a acestor copii care au deficiențe de auz și care trebuie să beneficieze, în mod evident, de resursele terapeutice existente în acest moment", conchide ministrul Sănătății.
Ascultă mai multe aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
