Vineri, 14 iunie, mai mult de 50 de milioane de iranieni sunt chemaţi să îşi aleagă preşedintele, în primul tur de scrutin. Cel de-al doilea mandat al actualului preşedinte, Mahmoud Ahmadinejad, se apropie de sfârşit, după ani de criză economică agravată şi represiune faţă de orice voce împotriva regimului. În ciuda acestei situaţii, campania electorală pentru alegerea succesorului a fost una ternă, fără angajamentul alegătorilor, afirmă Le Monde.

Autor: Raluca Tena

Din cei opt candidaţi, patru sunt ultra-conservatori

Iranienii au de ales între cei patru candidaţi ultra-conservatori, apropiaţi ai Ghidului Suprem, un candidat total necunoscut pe scena politică din Iran, Mohammed Gharazi, un reformator de rang secund, Mohammed Reza Aref, un veşnic candidat la prezidenţiale, Mohsen Rezaie, şi un conservator moderat, Hassan Rohani. Alţi doi candidaţi s-au retras din lupta electorală în cursul acestei săptămâni. Constituţia Iranului îi interzice actualului preşedinte să mai candideze pentru un al treilea mandat.

Favoritul în primul tur de scrutin pare a fi candidatul moderat Hassan Rohani. Previziunile electorale şi sondajele nu oferă însă date exacte, iar rezultatul rămâne imprevizibil. Dacă niciun candidat nu va obţine 50% + 1 din voturi, un al doilea tur de scrutin va avea loc pe 21 iunie.

Campanie electorală fără implicarea populaţiei

Campania electorală pentru alegerea succesorului a fost una ternă, fără angajamentul alegătorilor. Aceştia au putut viziona doar trei dezbateri televizate, foarte stricte, iar în ţară nu au existat afişe electorale. În plus, reuniunile militanţilor politici sunt strict interzise în Iran.

Ghidul suprem vrea alegeri ordonate

În acest an, Ghidul Suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, vrea "alegeri ordonate, calme şi fără contestări" , afirmă Alireza  Nader, cercetător la centrul american RAND corporation. În vârstă de 73 de ani, Ghidul i-a rugat pe iranieni să participe la alegeri în număr cât mai mare, ceea ce ar fi "un vot de încredere pentru regim".

Pe plan internaţional au apărut reacţii din partea Washingtonului şi Parisului, care au denunţat "lipsa de transparenţă" din selecţia celor opt candidaţi. Această selecţie l-a exclus pe fostul preşedinte moderat, Akbar Hashemi Rafsandjani, preşedinte al Iranului în perioada 1989-1997.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News