Modul în care conducerea Tarom a gestionat criza apărută după prăbușirea unui Airbus a intrat în manuale. O greșeală imensă, susțin experții în comunicare. Regula de aur în aceste situații este ca firma implicată să anunțe criza și să profite de faptul că deține controlul comunicării, cel puțin o perioadă de timp, pentru a-și lansa mesajele. Ori, Tarom a tăcut timp de câteva ore, obligând posturile de știri din străinătate să elaboreze scenarii și supoziții, întrucât lipsea orice versiune oficială.

Un caz asemănător s-a petrecut ieri, la 15 ani distanță, de parcă nimic nu s-a schimbat. De fapt, la nivelul conducerii marilor firme de stat nici nu s-a schimbat ceva. Aceeași mentalitate cu care au ieșit din comunism îi ține la distanță de marele public. Singurul public care contează pentru ei este cel de care depinde poziția lor în funcția respectivă. Radu Grațian Gheța a ajuns la CEC Bank printr-o decizie administrativ-politică. Grija cea mai mare a conducerii CEC, după declanșarea crizei cardurilor, nu pare a fi fost lămurirea publicului, ci ascunderea problemei sub preș. O nimica toată, expediată într-un comunicat pierdut undeva pe site. Și acesta emis la cererea mass media, în vreme ce premiile obținute de Gheța erau afișate în prim plan, preț de mai multe bannere, postate la loc de cinste.

Ca să se disculpe, probabil, în finalul comunicatului, CEC anunța că și alte instituții bancare au probleme. Astfel, se puteau alerta clienții tuturor băncilor, gândindu-se că s-ar putea găsi cu cardul blocat de sărbători.

Dacă ar fi vorba de o bancă privată, aș spune că e treaba acționarilor. În cazul CEC, în care Ministerul Finanțelor este ”patronul”, cred că se poate spune tranșant: La pensie cu Gheța. Vremea dinozaurilor a trecut!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News