"Sunt, astazi, 72 de ani de cand a venit. Vor fi, in curand, cinci ani de cand a plecat. Adrian Paunescu ramane, in imaginea mea, un sihastru ce cobora, din cand in cand, in Cetate, scrie Adrian Năstase.

"Geniul lui a fost un dar pe care nu am stiut sa-l pretuim. Il redescoperim in poeziile pe care le descopera copiii nostri. Dragostea de tara, pe care o evoca in fiecare dialog si in fiecare loc, pentru unii insemna o mantra desueta in lumea globalizata. Nu si pentru mine, obisnuit cu povestirile tatalui meu, de la Manastirea Dealu. L-am iubit ca pe un frate si l-am admirat. Probabil ca a decis sa plece, dispretuitor de pigmei, pentru a-si relua locul in Olimp".

Citește și: Adrian Năstase, analiză dură: De aceea, a fost adoptată Strategia Națională de Apărare

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News