Sălile de jocuri de noroc trebuie scoase nu doar din comune și din orașele cu până în 15.000 de locuitori. Ele trebuie scoase din toate orașele României, iar reclamele la păcănele nu trebuie să mai inunde ecranele televizoarelor și panourile stradale. Doar așa putem să ne protejăm copiii și tinerii și să-i ajutăm pe adulții care vor să renunțe la patima distructivă a jocurilor de noroc. Doar așa ne putem proteja viitorul.

Acum, înainte de alegeri, vechile partide au decis să adopte în Parlament o serie de modificări care rezolvă doar la suprafață problema jocurilor de noroc și a dramelor pe care le creează: se interzic păcănelele în localitățile care au mai puțin de 15.000 de locuitori.

Dar ce se întâmplă cu orașele mari sufocate de săli de jocuri de noroc? Dependenții de păcănele din București, Brașov, Cluj, Timișoara, Brăila, Craiova sau Iași nu trebuie să fie și ei protejați? În localitățile mari nu sunt copii cu probleme și oameni care ajung în stradă pentru că își vând casele? Ori dramele acestora contează mai puțin?

6 proiecte antipăcănele depuse de USR

De fapt, fiecare caz este important și fiecare dramă trebuie luată în seamă. De aceea, USR a depus șase proiecte de lege și a cerut ca păcănelele să fie scoase din drumul copiilor spre școală și din drumul oamenilor spre muncă, să fie interzisă toată publicitatea din spațiile publice și să fie crescute amenzile pentru cei care le permit minorilor să joace. De asemenea, USR a cerut ca persoanele plătite din bani publici să controleze piața jocurilor de noroc să nu poată fi și jucători.

Primul proiect depus interzice păcănelele la mai puțin de 300 de metri distanță de orice școală, loc de joacă, muzeu, spital, biserică, dar și în baruri/restaurante. Practic, ar scoate păcănelele din localități cu totul. Dacă vechile partide, PSD și PNL, ar fi vrut, legea putea fi adoptată încă din martie 2023. Adică am fi câștigat un an în lupta cu flagelul jocurilor de noroc!

Aproape 80.000 de oameni au semnat pentru susținerea proiectele USR antijocuri de noroc (detalii aici - https://farapacanele.ro/). Caravana USR „Fără păcănele” cu parlamentarii Diana Stoica, Filip Havârneanu și Sebastian Cernic a străbătut, spre finele anului trecut, întreaga țară, prilej ca românii să- și manifeste susținerea pentru măsurile propuse, dar și să-și dezvăluie propriile povești dramatice despre dependența care le-a schimbat viața (detalii aici - https://youtu.be/kJKfFQQtfH0?si=LB5J62q5oFQ71YMF).

În pofida declarațiilor susținute public de toate partidele și inclusiv de premierul Marcel Ciolacu, proiectele antipăcănele stau la sertar de doi ani, fără nicio justificare. Politicienii au cedat șantajului din partea patronilor de jocuri de noroc care cotizează lună de lună la bugetul statului.

Cinismul și indiferența statului

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) este instituția care ar trebui să controleze operatorii de jocurilor de noroc și să facă programe de prevenire a dependenței de păcănele pentru tineri și nu numai.

Acest oficiu a avut un buget de aproape 30 de milioane de lei pentru programe de prevenție, dar în ultimii patru ani nu a cheltuit niciun leu pentru asta! Șefii ONJN au recunoscut acest lucru într-un răspuns oficial trimis deputatului USR Filip Havârneanu.

Din păcate, instituția nu s-a ocupat nici de sancționarea organizatorilor de jocuri de noroc care nu respectă legea. În șase ani (2017-2023), ONJN a dat doar 271 de sancțiuni în întreaga țară. Adică circa 45 de sancțiuni pe an în toate cele 41 de județe, plus municipiul București. Sancțiunile sunt firimituri pe lângă încasările pe care le au aceste case de pariuri. De exemplu, în 2022, românii au jucat circa 12 miliarde de lei la jocuri de noroc.

O explicație pentru lipsa de eficiență a ONJN o putem găsi dacă ne uităm la conducerea instituției din ultimii 11 ani. După o doamnă care, la plecarea de la ONJN, a devenit șef al Asociației Organizatorilor Jocurilor de Noroc la Distanță, a urmat un domn care avusese înainte funcția de prim-vicepreședinte al unei alte asociații din industria de gambling (la conducerea căreia a și revenit după plecarea de la ONJN). Iar săptămânile trecute, PNL a propus la șefia ONJN un hairstylist, personaj cunoscut în lumea mondenă, dar pe care nu îl recomanda nimic pentru această funcție.

Nici măcar nu se cunoaște numărul dependenților de jocuri de noroc

Într-o țară în care capitala și orașele mari au ajuns să arate ca niște imense săli de joc, cu reclame uriașe și agresive la tot pasul, nici măcar nu este cunoscut numărul dependenților de jocuri de noroc. 100.000, 400.000 sau 1 milion. Instituțiile statului nu au fost preocupate să afle, deși mai multe studii arată că dependența de jocuri de noroc duce la depresie, consumul de alcool și de droguri și gânduri de suicidere.

(A)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News