Un acord între Europa și Statele Unite ar putea oferi forțelor de poliție europene posibilitatea de a accesa date de pe platformele Big Tech.

Brațul lung al legii este pe cale să se întindă din Europa până în centrele de date din Statele Unite și înapoi.

Se așteaptă ca un acord transatlantic să ofere forțelor de poliție europene noi competențe de accesare a datelor de pe platformele Big Tech cu sediul în SUA, în ciuda preocupărilor de lungă durată privind confidențialitatea și drepturile civile.

Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a declarat pentru POLITICO că este ”încrezător” că până la sfârșitul anului s-ar putea ajunge la un acord bilateral între Bruxelles și Washington pentru a accelera accesul forțelor de ordine la datele deținute de companiile de tehnologie de pe ambele maluri ale Atlanticului. Reynders a declarat luni că cel mai probabil se va întâlni cu procurorul general al SUA, Merrick Garland, la Washington, în luna martie, ”pentru a rezolva ultimele probleme”, iar obiectivul este de a finaliza acordul înainte de alegerile din noiembrie din Statele Unite.

Europa se teme că SUA ar putea exagera

Spre deosebire de majoritatea problemelor legate de confidențialitate dintre cele două blocuri, care s-au concentrat în jurul practicilor de supraveghere în masă ale SUA, precum cele dezvăluite de Edward Snowden în 2013, preocupările legate de acest nou acord sunt duble: Europa se teme că SUA ar putea exagera în ceea ce privește solicitările de date, dar apărătorii drepturilor civile și alții au avertizat, în egală măsură, că țările europene cu un palmares slab în ceea ce privește statul de drept ar putea abuza de noile puteri într-un mod care să limiteze libertatea de exprimare sau de opinie politică.

Unele țări din UE au înregistrat un regres în ceea ce privește statul de drept, inclusiv Ungaria, care în 2021 a adoptat o lege anti-LGBTQ+.

Restricțiile companiilor americane de tehnologie

Companiilor americane de tehnologie le este interzis în prezent, în conformitate cu legislația americană, să transmită date despre conținut, cum ar fi e-mailurile, direct autorităților străine de aplicare a legii. Ele pot, totuși, să aleagă să împărtășească alte date, cum ar fi informații despre un cont și adresa de e-mail.

Poliția națională europenă trebuie să treacă cel mai adesea prin intermediul autorităților americane pentru a solicita informații digitale de la companiile cu sediul în SUA, în temeiul unui tratat de asistență juridică reciprocă UE-SUA din 2010. Însă agențiile de aplicare a legii din Europa s-au plâns că acest proces complex, care durează în medie aproximativ 10 luni, potrivit Comisiei, a împiedicat sau chiar a distrus unele anchete.

Între timp, agențiile americane de aplicare a legii pot obține date stocate de companii americane, inclusiv Google, Meta, Microsoft și Amazon, oriunde în lume, prin intermediul legii CLOUD Act, adoptată de Washington în 2018, o preluare extrateritorială a datelor care a iritat multe capitale europene.

Obiective similare între UE și SUA

Reynders a declarat că Bruxellesul și Washingtonul împărtășesc obiective similare în ceea ce privește îmbunătățirea accesului forțelor lor de poliție la date în cadrul anchetelor penale legate de terorism, trafic de droguri și abuzuri online asupra copiilor. ”Acum, problema este să vedem dacă este posibil să se alinieze toate garanțiile de ambele părți. Dar, din nou, nu este ușor din cauza unor diferențe majore, cum ar fi pedeapsa cu moartea”, a spus el.

Judecătorii americani încă pot impune pedeapsa cu moartea pentru unele infracțiuni grave, o pedeapsă interzisă în Uniunea Europeană. În acordurile anterioare privind probele electronice, SUA au fost de acord să acorde Regatului Unit și Australiei dreptul de veto pentru a bloca informațiile obținute de la companiile cu sediul în țările lor în cadrul urmăririlor penale americane pentru pedeapsa cu moartea și au obținut în schimb dreptul de veto pentru a se opune utilizării potențiale a datelor din SUA pentru proceduri care ridică probleme legate de libertatea de exprimare.

Acord în care datele ar fi folosite pentru a asigura pedeapsa cu moartea 

Nu este clar dacă acordul dintre UE și SUA ar putea include condiții similare. Un oficial de rang înalt al Comisiei a declarat în 2023 în fața Parlamentului European că ar fi ”dificil” pentru UE să accepte un acord în care datele ar fi folosite pentru a asigura pedeapsa cu moartea sau închisoarea pe viață fără eliberare condiționată, în timp ce SUA ar face presiuni pentru a obține acces la comunicații în timp real și limite în privința utilizării datelor în anchete cu posibil impact asupra libertății de exprimare.

Procesul a început în 2019

Bruxellesul a demarat discuțiile cu Washingtonul privind accesul poliției la date în 2019, dar le-a suspendat pentru a găsi o poziție europeană comună pe această temă. După ce a finalizat legea blocului privind e-evidența, negocierile au fost reluate în martie 2023. Între timp, SUA au ajuns la acorduri cu Regatul Unit în 2019 și cu Australia în 2021.

Orice nou acord pentru a împuternici forțele de aplicare a legii europene și americane să obțină mai ușor date ar putea, de asemenea, să se confrunte, probabil, cu acțiuni în justiție din partea organizațiilor nonprofit pentru drepturile digitale de pe ambele părți ale Atlanticului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News