Data actualizării: 26.03.2023 20:27
Data publicării: 26.03.2023 20:01

Acad. Georgeta Filitti: Kogălniceanu, mai mare orator decât Iorga. Carol I i-a spus lui Spiru Haret că România are nevoie de caractere, în primul rând

Iorga sau Kogălniceanu, cine a fost cel mai mare orator din politica românească? Ce i-a cerut Carol I lui Spiru Haret? De ce se opunea Nicolae Iorga grădinițelor și examenului de Bacalaureat? Ce credea Regina Maria despre marele istoric și cum îi spunea, în jurnalul ei? Răspunsurile profesorului Georgeta Filitti, într-un podcast realizat de fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu.

Acad. Georgeta Filitti, profesor de Istorie, i-a acordat un interviu lui Ionuț Vulpescu, fostul ministru al Culturii. Interviul integral poate fi vizionat pe platforma youtube.

Ionuț Vulpescu a întrebat-o pe prof. Filitti cine a fost cel mai mare orator al politicii româneșști.

Georgeta Filitti: Am avut șansa să îl editez pe Kogălniceanu. Pe Kogălniceanu-orator. Și vă mărturisesc dvs., nu am mai spus-o: aceste discursuri ale lui, eu le-am citit cu glas tare. Sunt discursuri politice, mă grăbesc să spun, dar au o încărcătură extraordinară. Le citești, vrei să îți nuanțezi exprimarea după el, și iese ceva extraordinar, te trezești și tu puțin orator.

Cel mai mare orator eu îl socot pe Kogălniceanu. Și știți de ce? Pentru că omul acesta nu a avut întotdeauna unanimitate în ceea ce privește ideile pe care le-a avansat. Intră în Parlament și toată lumea e împotriva lui. Și peste jumătate de oră, a schimbat punctul de vedere al unei întregi adunări. Sigur că nu a fost singur, și cred, citind discursurile și ale unuia, și ale altuia, cred că dialogul dintre el și Barbu Catargiu trebuie să fi fost un adevărat regal.

Vedeți, au avut amândoi măsură, au crezut amândoi, au fost amândoi buni patrioți, s-au justificat; și justificarea nu a fost: „Ești un idiot și susții treaba asta!” Nu, au rămas teribil de urbani, și pe urmă își construiau în așa fel discursul, exista o armonie, un cap, o coadă și o linie roșie, care avea vedere să te convingă, pe tine, ascultătorul.

Faptul că a câștigat în repetate rânduri Kogălniceanu, nu îl coboară pe Barbu Catargiu, care rămâne unul din marii oratori. Dar, vedeți dvs., sunt lucruri care se duc. Azi oratoria, practic, nu mai există. Și știți ce cuceritoare este? Știți ce plăcere încerci? Când îl vezi pe omul acesta că îți vine cu niște argumente. Și te silește și pe tine să gândești.

Iorga era împotriva grădinițelor și a examenului de Bac

Ionuț Vulpescu: Ați lansat în mai multe volume Discursurile parlamentare ale lui Nicolae Iorga.Stilul lui, față de Kogălniceanu, cum e? Ce aduce Iorga în Discursurile sale parlamentare?

G.F.: Știți, Iorga a avut șansa pe care, într-un fel, a avut-o și Kogălniceanu, să fie și la putere, și în opoziție. Și Iorga, când e în Opoziție, e imbatabil. Când e la putere, trebuie să se justifice, și nu aș zice că e foarte convingător. Dar uneori e nedumeritor. De pildă, el e împotriva grădiniței. Și merge pe ideea că copiii trebuie să trăiască sub streașina părintească. Or, gândiți-vă, nu acum, când nu s-ar mai pune de fel problema, dar nici în vremea lui, acum aproape 100 de ani, ideea socializării micuților mi se pare absolut necesară. El era împotrivă. Pe urmă, să nu vă mirați. Era împotriva examenului de bacalaureat! Dar motivația? Te lasă cu gura căscată: pentru că el nu fusese primul la bacalaureat. Deci, vă dați seama... Sunt niște lucruri...

I.V: Foarte subiective!

G.F.: Foarte subiective, sigur! Rămâne și el foarte interesant, dar pentru că o să o evocăm și pe Regina Maria, trebuie să vă spun că nici Regina Maria, nici alt cronicar al timpului, Simona Lahovary, vai, din nebun nu-l scot pe Iorga. Pentru că totuși, are niște ciudățenii. Iorga este un Geamăn, ca să spunem, deci este un pătimaș. Nu suportă... el trebuie să fie în toate, el le știe pe toate, el dă sfaturi, trec anii și el spune: „Cum? Războiul? Eu l-am convins pe Regele Ferdinand să intre în război de partea Aliaților. Eu am făcut asta, eu am făcut asta....” În multe are dreptate. Să nu uităm că discursul în Parlament care confirmă Unirea României Mari îi aparține lui Iorga. Iorga totdeauna știe ce trebuie să spună. Dar a și supărat pe foarte mulți.

Carol I lui Spiru Haret: România are nevoie de caractere

I.V.: Iorga sau Carol I, cui aparține această frază: „România are nevoie de caractere în primul rând”?

G.F.: Carol a spus lucrul acesta, într-o discuție cu Spiru Haret. Sigur, sunt foarte buni și erudiții. Dar în primul rând ne trebuie caractere. Oameni bine educați, și pentru care, știți, să nu începem acum cu o listă lungă de virtuți ale cetățeanului român. Dar măcar cele Zece Porunci să ni le amintim. Acesta e un lucru foarte important. Și aici nu vreau să cad în păcatul mai tuturor concetățenilor mei: să îmi dau cu părerea, că e politică, că e avocatură, că e sport, că e nu știu ce. Dar cred că aceste schimbări – să vă dau numărul de miniștri ai Învățământului?

I.V.: Și ai Culturii!

G.F.: Tare mulți s-au schimbat. Poate că au fost oameni excepționali. Dar, domnule Vulpescu, nu ai timp. Nu ai timp să aprofundezi niște lucruri și te schimbă, dintr-o rațiune sau alta, dar nu o discut. Fiecare ministru al Educației a simțit nevoia să facă o reformă. Și-atunci, pentru numele lui Dumnezeu, presupunând că am un copil de șapte ani acum, eu nu știu cum mama dracului va ieși acest copil din facultate. Face patru clase, face șapte clase, dă un examen de baraj, de nebaraj, se iau în seamă notele, numai de la examen? Nu dau deloc examen! Am vacanță de Paști? Nu am vacanță de Paști? Adică toată această tulburare este contraproductivă.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News