A început votul pentru alegerea noului parlament din Italia
Autor: Alexandru Negrici | Publicat pe: 25 sep 2022, 08:59
WhatsApp
FOTO: Pixabay
FOTO: Pixabay
Italienii au început să voteze duminică dimineaţă pentru a-şi alege noul parlament, un scrutin pe care se aşteaptă ca extrema dreaptă să îl câştige, cu excepţia unor surprize de ultim moment.

Chiar înainte de deschiderea urnelor, la ora 07:00 (05:00 GMT), oamenii stăteau la coadă sub un cer înnorat, relatează AFP. Aproximativ 51 de milioane de italieni sunt chemaţi la urne pentru a-şi exercita dreptul la vot până la ora 23:00 (21:00 GMT), ora de închidere a secţiilor de votare şi când vor fi cunoscute exit-poll-urile.

În cadrul acestor alegeri vor fi aleşi 600 de parlamentari (400 de deputaţi şi 200 de senatori), ceea ce reprezintă o reducere semnificativă faţă de actualul număr de 945 (630 şi 315) adoptat în cadrul unei reforme aprobate prin referendum, iar 2,7 milioane de tineri vor putea vota pentru prima dată.

Coaliţia condusă de Giorgia Meloni, lidera formaţiunii Fraţii Italiei (FdI), şi din care mai fac parte Liga, formaţiunea de extremă dreapta a lui Matteo Salvini, şi Forza Italia (FI), formaţiunea conservatoare a lui Silvio Berlusconi, este marea favorită, fiind de aşteptat să obţină o victorie zdrobitoare, în condiţiile în care sondajele o plasează cu aproape 20 de puncte în faţa Partidului Democrat (PD), formaţiunea progresistă a lui Enrico Letta, şi a micilor săi aliaţi de centru-stânga.

Ultra-naționaliștii speră să obţină o victorie istorică duminică, la alegerile parlamentare din Italia

Ultra-naționaliștii de dreapta speră într-o victorie istorică în alegerile parlamentare care au loc duminică în Italia, ceea ce ar putea face din Giorgia Meloni prima femeie a unui partid post-fascist care conduce un guvern într-o ţară fondatoare a Europei comunitare, comentează sâmbătă AFP.

Vineri, liderii principalelor formaţiuni politice au aruncat în luptă toate forţele pentru ultimele reuniuni electorale din campanie, liniştea politică fiind impusă tuturor candidaţilor începând cu ora 22:00 GMT şi până la închiderea birourilor de vot duminică.

Sunt o patrioată!, a lansat convinsă, la Napoli (sud), Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d'Italia (FdI), creditat cu 25% din intenţiile de vot.

Aliatul său Matteo Salvini, liderul Ligii (partid anti-imigranţi), a ocupat spaţiul mediatic cerând demisia sau prezentarea de scuze din partea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, căreia i-a reproşat că a ameninţat Italia cu sancţiuni dacă această ţară va aduce atingere principiilor democratice ale Uniunii Europene.

Sondajale de opinie fiind interzise în ultimele două săptămâni înainte de scrutin, ultimele anchete sociologice creditau FdI cu 25% din intenţiile de vot, devansând Partidul Democrat (21-22%). Pe următoarele poziţii în sondaje se află Mişcarea 5 Stele, cu 13-15%, Liga, cu 12%, şi Forza Italia, cu 8%.

Coaliţia de dreapta/extrema dreaptă ar putea ocupa între 45% şi 55% din mandatele parlamentare. Absenteismul ar putea depăşi 30% la acest scrutin, potrivit analiştilor, un nivel ridicat pentru Italia.

Giorgia Meloni, o fostă fană a lui Mussolini, în pragul preluării puterii în Italia

Favorită pentru a deveni prima femeie în fruntea unui guvern din istoria Italiei, Giorgia Meloni, preşedinta partidului Fraţii Italiei (Fratelli d'Italia, FDI), reprezintă o mişcare politică cu un ADN post-fascist, imagine pe care se străduieşte să o 'spele' pentru a putea câştiga puterea, transmite AFP. 

La alegerile legislative din 2018, FDI a trebuit să se mulţumească cu puţin peste 4% din voturi, dar de atunci Meloni a reuşit să catalizeze în jurul său nemulţumirea şi frustrarea numeroşilor italieni care se declară copleşiţi de 'dictatele' Bruxelles-ului, de viaţa scumpă şi de viitorul precar care îi aşteaptă pe copii.

Deviza ei este 'Dumnezeu, patrie, familie', iar priorităţile sale vizează închiderea graniţelor pentru a proteja Italia de islamizare, renegocierea tratatelor europene pentru ca Italia să îşi recapete controlul asupra destinului său, lupta împotriva 'lobby-urilor LGBT' şi a 'iernii demografice' pe care o traversează ţara, unde vârstă medie este cea mai mare din ţările industrializate, cu puţin în urma Japoniei.

Pe 6 octombrie 2016, a denunţat pe Facebook 'înlocuirea etnică în curs în Italia', pe aceeaşi linie cu alte formaţiuni europene de extremă dreaptă. 'Meloni reprezintă un punct de referinţă pentru contestaţie, protest şi nemulţumire', notează Sofia Ventura, profesoară de ştiinţe politice la Universitatea din Bologna.

Meloni şi partidul său sunt urmaşii Mişcării Sociale Italiene (MSI), un partid neo-fascist creat după al Doilea Război Mondial. La 19 ani declara pentru canalul France 3 că dictatorul Benito Mussolini a fost 'un politician bun'. Deşi trebuie să menajeze o parte din baza electorală care se identifică cu acest trecut, Meloni este conştientă că pentru a câştiga trebuie să mulţumească aripa moderată a familiei sale politice.

'Dacă aş fi fascistă, ar spune că sunt', s-a apărat ea într-un interviu recent acordat revistei britanice The Spectator.

Naraţiunea pe care o promovează este 'contrazisă de fapte', estimează cotidianul de centru-stânga La Repubblica, care arată cu degetul către o parte a anturajului şi a bazei electorale a partidului, rămasă sensibilă faţă de rădăcinile sale.

Într-un exerciţiu desăvârşit de echilibristică, politiciana italiană recunoaşte şi astăzi că Mussolini 'a realizat multe', imputându-i în acelaşi timp 'erorile' comise: legile anti-evreieşti, intrarea în război, autoritarismul. În acelaşi timp, ţine să clarifice că în rândurile partidului 'nu este loc pentru cei nostalgici faţă de fascism, nici pentru rasism şi antisemitism'.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?