Data publicării:
A început Postul Paștelui. De ce să ții Postul Mare, cel mai lung și aspru
A început Postul Paștelui, Păresimile sau Patruzecimea, adică Postul Mare, de 40 de zile, dinaintea Învierii Domnului.
Ținând seama că Postul Mare aduce aminte de postul celor 40 de zile ținute de Mântuitorul Iisus Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2) a fost numit și Păresimi.
La sfârșitul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost împărțit în două: Postul prepascal, cunoscut sub numele de Postul Paresimilor care ținea până în Duminică Floriilor și Postul Paștilor (Postul pascal) care ținea o săptămâna, începând cu Duminică Floriilor și încheindu-se cu Duminică Învierii Domnului.
Șapte săptămâni de post
În urma Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit, prin Sfinții Părinți, a stabilit că durata postului să fie de șapte săptămâni, durata care a rămas valabilă până în zilele noastre.
În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalică. Mai mult, aceștia trebuie să se înalţe sufletește prin rugăciune, participarea la sfintele slujbe și alături de fapte bune.
Fără nunți și botezuri în Postul Paștelui
Pe toată perioada Postului Paștelui, nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.
În Postul Paștelui, nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel, în această perioadă, petrecerile sunt considerate nepotrivite.
Pe parcursul întregului post există așa-numitele dezlegări la pește, când cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui.
De la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.
Sfinţii Părinţi, despre post
"Mulţi nu pricep însemnătatea posturilor şi nu le ţin. Totuşi, tocmai postul trupesc ne ajută să ne pocăim şi să ne mântuim, fiindcă, după cum am văzut deja, lăcomia pântecelui este născătoarea tuturor celorlalte patimi şi în acelaşi timp cea mai uşor de biruit. Dacă vom împlini această poruncă uşoară, dacă ne vom înfrâna pântecele, vom căpăta stăpânire şi asupra celorlalte patimi. Ce este postul duhovnicesc? Este înfrânarea de la tot ce ne vătămă, de la tot ce strică sufletul nostru, adică de la patimi, ce stau la temelia tuturor păcatelor noastre. Sfinţii Părinţi deosebeau opt patimi de căpetenie: lăcomia pântecelui, curvia, iubirea de argint, mânia, întristarea, deznădejdea, slava deşartă şi trufia.", spunea Sfântul Ierarh Luca al Crimeei, despre însemnătatea postului.
"Pentru cei ce postesc de bună voie, postul le este folositor tot timpul pentru că demonii nu îndrăznesc să atace pe cel ce posteşte, iar îngerii, păzitorii vieţii noastre, stau cu plăcere lângă cei ce-şi curăţesc sufletul cu post." - Sfântul Vasile cel Mare
Citește și Patriarhul Daniel, mesaj la începutul Postului Paștelui: Când postești, unge capul tău și fața ta o spală
În Duminica Lăsatului sec de brânză, Patriarhul României a explicat de ce postul nu trebuie înțeles ca o sumă de restricții, ci ca o școală a libertății de a iubi pe Dumnezeu. Părintele Patriarh a spus că postul este ofrandă și act de intimitate, apoi a subliniat că cine postește dar nu se roagă, nu se bucură. Totodată, a arătat și latura biologică a postului când creștinul consumă alimente rezultate din fotosinteză și se hrănește, practic, cu lumină. Vezi știrea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News