Pe măsură ce costurile importurilor cresc, Ungaria va permite companiilor să își plătească taxele datorate statului în euro sau în dolari, potrivit Reuters.

Analiștii spun că aceasta mișcare ar putea crește rezervele țării la momentul oportun, pentru că rezervele de monedă străină ale țării sunt reduse, iar forintul este devalorizat.

La fel ca alte țări europene cum sunt Polonia, Cehia sau România, Ungaria nu este nici pe departe pregătită să adopte euro, iar premierul Viktor Orban scoate din calcul aderarea țării sale la moneda europeană în viitorul apropiat, spunând că o astfel de decizie ar duce la pierderea suveranității politicii economice a Ungariei.

Decizia Ungariei este similară cu cea anunțată luna trecută de guvernul Cehiei, care a anunțat că va permite companiilor ca din 2024 să plătească taxele în euro, permițând astfel statului să crească împrumuturile în euro. “Dacă este tehnic mai simplu pentru companii să își plătească taxele în euro sau în dolari, atunci este simplu și pentru statul maghiar, pentru că nevoia de importuri a crescut substanțial,” a spus sâmbătă purtătorul de cuvânt al lui Orban.

Importurile de materii prime ale Ungariei, plătite în valută, reprezentau 3.0-3.5% din totalul importurilor, dar acum au ajuns la 20-21%.

Un salt al prețurilor gazului a pus presiune pe forint, iar Ungaria este dependentă de importurile de energie, spun analiștii, potrivit Reuters. Ministrul de finanțe al Ungariei, Mihaly Varga, a scris pe Facebook că opțiunea anunțată se aplică pentru toate companiile și va simplifica contabilitatea acestora, în timp ce bugetul statului va rămâne în echilibru, scrie Forbes.

Forintul este în acest moment cea mai slabă monedă din Europa Centrală și a atins în iulie un prag minim record de 416.90 forinți pentru un euro, presat fiind și de o lipsă a acordului Uniunii Europene cu privire la fondurile de recuperare economică.

“Companiile vor economisi comisioanele de conversie valutară… și guvernul țintește creșterea rezervelor fixe” a spusDavid Nemeth, analist senior la K&H Bank. “Chiar dacă din toamnă va exista un acord cu Bruxelles, până la finalul anului nu vor intra în țară suficiente fonduri europene, iar această cale este una ușoară de a obține valută fără a emite obligațiuni.”

Ungaria este o economie mică, dependentă de exporturi, și o locația importantă pentru fabricile Audi și Daimler, care produc mașini în țară. 

Citește și: 

Ungaria va încheia un nou acord de gaz cu Rusia, în această vară

„Negociem cu rușii... acest acord poate fi semnat în timpul verii și atunci vom fi în siguranță”, a spus el, vorbind la radioul local de stat. „Ungaria va avea suficient gaz”.

Noul acord ar urma să vină pe lângă un acord pe 15 ani cu compania rusă Gazprom, semnat anul trecut, care oferă Ungariei aproximativ 4,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an.

Anunțul vine după ce ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, a vizitat Moscova săptămâna trecută pentru a discuta despre potențialul unui acord cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Lavrov a spus atunci că „cererea [pentru mai mult gaz] a Budapestei va fi imediat... luată în considerare”.

În prezent, Ungaria este în urma altor țări membre UE în ceea ce privește încărcarea cu gaz înainte de iarnă. Rezervele țării sunt pline în proporție de numai 50%, în comparație cu o medie la nivelul blocului de 68%, potrivit Politico.

Țara este foarte dependentă de energia rusă, aproximativ 80% din gazul său provine din Rusia, aceasta fiind una dintre cauzele pentru care se opune oricăror potențiale sancțiuni ale UE asupra gazului rusesc.

Citește mai mult AICI.

Vezi și:

Ungaria elimină plafonarea preţurilor la energie pentru gospodăriile cu un consum ridicat

Ungaria va elimina de la 1 august plafonarea preţurilor la energie şi gaze pentru gospodăriile care au un consum mai ridicat, a anunţat joi Guvernul de la Budapesta, printr-un decret, ceea ce înseamnă că mulţi cetăţeni vor plăti mai mult pentru energia suplimentară pe care o consumă, transmite Reuters. 

Măsurile vor ajuta Executivul să acopere 'gaura' din buget, după ce plafonarea preţurilor, în vigoare de aproape un deceniu, a pus o povară semnificativă pe finanţele publice, în condiţiile în care preţul energiei pe plan global a urcat foarte mult.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News