Se remarcă în ultima perioadă o tendință a actualilor decidenți politici de a exagera, chiar de a hiperboliza meritele pe care și le arogă pentru unele rezultate sau efecte pozitive ale parcursului economiei românești.

Au devenit uzuale aprecieri de genul ” cea mai mare creștere economică din Europa, cea mai mare creștere a pensiilor, cea mai rapidă redresare post criză, cea mai mare creștere a veniturilor populației, cel mai mare succes al vaccinării”, etc, etc.

”Cea mai sau cel mai” sunt superlative atât de curente în discursul politic actual încât România ar trebui să fie un campion al unui Guinness Book european. Mutatis Mutandis, poate nici nu ar trebui să deranjeze această practică, prezentă și în multe alte țări, dacă lauda de sine nu ar fi susținută prin denigrarea altora.  Cea mai recentă manifestare a unei astfel de comportament politic a apărut cu ocazia discuțiilor în parlament pe marginea Legii 5G.

În contextul triumfalist al prezentării de către guvern al meritelor sale în elaborarea PNRR, prin care se pot obține sume importante pentru digitalizare, distinsul deputat Sabin Sărmaș, șeful Comisiei de IT din Camera Deputaților, susține că în România nu au fost încă făcute suficiente investiții privind infrastructura 5G  iar o parte a echipamentelor care sunt deținute de către operatorii telecom sunt deja uzate din punct de vedere fizic și moral: „nu toate echipamentele au fost cumpărate, nu au fost achiziţionate ieri, sunt unele echipamente care au deja 3-4-5 ani de uzură fizică şi morală în spate. Adică impactul din acest punct de vedere nu va fi unul extraordinar de mare”.

De asemenea, în același interviu acordat Ziarului Financiar, distinsul domn deputat PNL declară că impactul înlocuirii echipamentelor pe o durată de 5 ani nu este în concordanță cu estimările operatorilor telecom din România ce se opun adoptării legi 5G în actuala sa formă: „În termenul de 5 ani de foarte multe ori uzura morală a acestor echipamente se produce, în reţelele de 5G vorbim de debite de date mult mai mari pentru a face faţă acestui trafic de date mult mai mare, oricum practic în următorii 5 ani sau într-o mare proporţie, covârşitoare, echipamentele vor fi schimbate“, a afirmat domnul deputat Sabin Sărmaş.

Declarația este surprinzătoare nu numai pentru că este o contrazicere fragrantă a realității materiale de pe teren dar și pentru că  se conturează a fi o declarație politică ce nu ar fi caracterizantă pentru o comisie cu specific tehnic cum este Comisia IT din Camera Deputaților. În ce context face distinsul domn deputat această declarație prin care aduce un atac direct activității operatorilor privați din zona IT?

O face în contextul în  care firmele de pe piața operatorilor de telefonie mobilă din România critică forma actuală a proiectului de lege 5G și decizia adoptării acestuia în procedură de urgență în Parlament, argumentând prin faptul că vor fi generate întreruperi ale serviciilor și majorarea costurilor suportate de clienții finali, mai ales în contextul eliminării rapide a companiei Huawei în următorii 5 ani. În plus, nu sunt cunoscute încă modalitățile prin care statul va susține acoperirea costurilor acestor operațiuni sau dacă o va face.

Operatorii privați opinează că industria de telecomunicații din Româniaîși poate continua dezvoltarea firească și România se poate afirma pe harta comunicațiilor 5G internaționale doar în contextul lipsei unor blocaje la nivel guvernamental, care întârzie și pot agrava semnificativ progresul în industrie realizat în următorii ani, calitateași costurile serviciilor oferite consumatorilor finali. Deci, pentru a contracara poziția operatorilor privați, distinsul domn deputat decide să practice metoda denigrării, invinuindu-i pe aceștia de ” insuficiente investiții ” și incompetență, nefiind capabili să gestioneze corect efectele ”uzurii morale a echipamentelor”. Realitatea este însă total diferită și demonstrează tocmai contrariul afirmațiilor domnului deputat Sărmaș.

În România, industria ICT a reușit să recupereze decalajele față de economiile globale dezvoltate, iar acestprogres a fost posibil tocmai pentru că operatorii privați au acționat pe principiile pieței fără a fi supuși unor reglementări determinate de interese politice controlate de autorități.

Operatorii care domină în acest moment piața (Orange, Vodafone, Telekom și Digi) au avut resurse pentru a investi în îmbunătățirea rețelelor sume de sute de milioane de euro anual care au ajutat România să beneficieze de viteze bune și foarte bune pentru internet mobil și internet fix. Producătorii de echipamente de rețea au investit, de asemenea, miliarde de dolari în inovație. Un astfel de producător este Huawei care își îmbunătățește constant tehnologia de 20 de ani și a devenit o opțiune justă pentru operatori, încă din timpul tehnologiei 3G.

Investiţiile în dezvoltarea infra­struc­turii digitale şi a reţelei de tele­comunicaţii, făcute de-a lun­gul anilor de operatorii pri­vaţi de telecom prezenţi pe pia­ţa naţională au dus la clasarea Româ­ni­ei în topul ţărilor cu o reţea locală bună, au precizat reprezentanţii sectorului de telecomunicaţii prezenţi în cadrul video conferinţei ZF Digital 2020.

În acest sens, în cadrul aceleiași videconferințe s-a precizat că pe măsură ce în anul 2019 a fost necesar să se meargă cu serviciile dinspre urban spre rural din ce în ce mai mult pentru că s-a vrut ca toţi cetăţenii să aibă acces la servicii rapide de internet fix prin intermediul reţelei de fibră optică şi la conexiuni 4G şi 5G pe partea mobilă. S-a precizat că încă există blocaje din lipăsa unei legislații și a unei atitudini potrivită a autorităţilor, care ar trebui să susţină mai mult industria de comunicaţii pentru că s-a dovedit că dezvoltarea bazată pe investiţii private funcţionează însă trebuie să se genereze un cadru potrivit pentru ca jucătorii privaţi să investească şi să aibă acces la anumite infrastructuri pentru a merge şi în zonele izolate

În ultimii 15 ani am asistat în România la o dezvoltare puternică a industriei ITC și nu doar la telecomunicații, ci și la producătorii de software, business outsourcing, dezvoltatori de aplicații. Nereglementate, acestea s-au putut dezvolta în voie și au ajuns să plătească sute de milioane de euro anual la buget și să investească alte sute de milioane în economie. Astfel, este mai mult decât clar că neimplicarea statului prin reglementări făcute de neprofesioniști, este benefică oricărei industrii. Este interesant de relevat faptul că un liberal ca domnul deputat Sărmaș părăsește atât de ușor doctrina liberală devenind un partizan al implicării administrative a statului în economie.

Este, oare, declarația domnului deputat un act politic care depășește ca orientare cadrul discuției unei legi care ar trebui să fie eminamente tehnică ? Marchează acest act politic începutul ofensivei de sorginte neomarxistă împotriva proprietății private ? S-a convertit întreaga coaliție guvernamentală la neomarxism ? Exponentă a unor mai vechi poziții neomarxiste anti proprietate privată apărute în Franța prin Manifestul ” CADTM Comite pour l’abolition des dettes illegitimes ReCommons Europe pour un Nouvel Internationalisme des Peuples en Europe”, doamna Ana Maria Bogda, reprezentantă de seamă a USR-Plus propăvăduiește teoria necesității dispariției proprietății private.

Ce dorește această doamnă în calitate sa de ideolog neomarxist nu este deloc clar. Dorește o reîntoarcere la Theodor Diamant și la Falangsterul său de la Scăieni sau la comunismul ” proprietății comune a întregului popor ”. Un singur lucru este însă clar : este atacată proprietatea privată în ceea ce are ea mai dinamic și mai creator, adică valoarea de a întreprinde , a investi și a inova. Operatorii privați din România în domeniul IT și telecomunicații au reprezentat în ultimii 15 ani cea mai activă și creativă sferă a economiei cu o contribuție uriașe în efortul de scoatere a țării din înnapoiere și subdezvoltate. Tocmai pe aceștia, distinsul șef liberal al Comisie IT din Parlamentul României îi condamnă pentru faptul că ” nu au fost încă făcute suficiente investiții privind infrastructura 5G iar o parte a echipamentelor care sunt deținute de către operatorii telecom sunt deja uzate din punct de vedere fizic și moral ”.

Mai mult, într-o atitudine de desconsiderare și de minimalizare a rolului operatorilor privați în digitalizarea țării, Comisia IT a Parlamementului nu a luat în considerare nicio propunere sau obiecție pe care aceștia le-au avut la discutarea legii 5G.

Este o dovadă a neștiință și lipsă de profesionalism sau un semnal al inceperii ofensivei împotriva privaților și a capitalului românesc?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News