Primii 44 de cetățeni din Ucraina ajunși în România din cauza războiului au fost angajați, a anunțat ministrul Muncii, Marius Budăi.

Cei 44 de ucrainieni au fost angajați de o companie din Bistrița. Pentru o perioadă bună de timp, nu vor mai avea grija de zilei de mâine, şi asta pentru că vor avea, de acum încolo, o sursă de venit care să le asigure un trai cât de cât decent. Pliante cu informații pentru cetățenii ucraineni, privind condițiile de angajare în România, sunt împărțite și afișate în continuare în vămi, gări, autogări și alte puncte puternic tranzitate.

Marius Budăi anunță că, în paralel, ANOFM oferă servicii de profilare, consiliere și îndrumare pentru mai mulți cetățeni ucraineni care și-au manifestat dorința de a se angaja. Guvernul a stabilit că cetățenii ucraineni vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă pe teritoriul României în baza declarației pe propria răspundere, dată angajatorului român. Prin această declarație ei își asumă că îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională şi experienţă în activitate necesare ocupării postului pe care urmează să fie încadrați şi că nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare pe teritoriul României.

De asemenea, cetăţenii proveniţi din Ucraina vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă fără a fi necesară obţinerea, de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina, a vizei de şedere în scop de muncă. „Cetăţenilor Ucrainei, intraţi în România în scopul încadrării în muncă, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, a precizat ministrul Muncii. Marius Budăi a subliniat că prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară în scop de muncă se acordă dacă cetăţenii Ucrainei prezintă următoarele documente: contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă; dovada menţinerii salariului cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pe toată perioada şederii acordată anterior. Totodată, ministrul a explicat că în cursul celor 9 luni ucrainenii care muncesc în România pot cere statutul de refugiat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News