Tabletă
Desktop
Data publicării:
21 decembrie, Solstiţiul de iarnă. Tradiții și superstiții
Solstiţiul de iarnă marchează debutul iernii astronomice şi al celor mai reci trei luni din an, în emisfera nordică, fiind cea mai scurtă zi a anului.
Din punct de vedere al meteorologilor, iarna debutează pe 1 decembrie, însă începutul acestui anotimp din punct de vedere astronomic este marcat de un moment precis, solstiţiul, legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe bolta cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul astrului său.
Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, la momentul solstiţiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27' sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit tropicul Capricornului. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
La data solstiţiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii, el "urcă" - ţinând cont de latitudinea medie a ţării noastre, de 45° - la numai 21° faţă de orizont. În consecinţă, pentru Bucureşti, la această dată - care, anul acesta, este 22 decembrie, începând cu ora 00.23 -, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute, potrivit Mediafax.
În acelaşi timp, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
De la momentul solstiţiului de iarnă, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.
Solstiţiul de iarnă coincide şi cu ultimul curent meteoric al anului, Ursidele. Perioada de activitate a Ursidelor este între 17 şi 26 decembrie, iar punctul maxim, când pot fi observaţi şi zece meteori pe oră, este în noaptea de 22 spre 23 decembrie.
Tradiții și superstiții
Solstiţiul de iarnă este considerat momentul luptei între lumină şi întuneric, între bine şi rău sau între viaţă şi moarte. Popular, se spune că, din această zi, lumina învinge întunericul, iar zilele calendaristice devin tot mai lungi, nopţile scurtându-se proporţional.
Potrivit folclorului românesc, pe 21 decembrie, în ziua solstițiului de iarnă, răul și binele se luptă și cerurile se deschid, dar la fel și străfundurile. În noaptea solstițiului de iarnă, oamenii trebuie să gândească pozitiv și să-și îndrepte toate rugile către cer.
Este important ca pe 21 decembrie, în ziua solstițiului de iarnă, să nu fii singur, de aceea trebuie să ai grijă să ai pe cineva alături, pentru a trece cu bine peste noaptea cea mai lungă.
Tradiții și superstiții. În unele părți există obiceiul de a urca un deal și de a aprinde buturugi. De asemenea, se obișnuiește să se dea de pomană oamenilor nevoiași.
Încă din timpuri străvechi, pe 21 decembrie, oamenii urcau pe munte cu torțele aprinse pentru a întâmpina răsăritului soarelui, apoi se rugau și făceau petreceri în jurul focului, obicei ce mai este păstrat în unele regiuni din România.
Tradiții și superstiții. Și sacrificarea animalelor avea loc în această perioadă a solstițiului de iarnă. Ulterior a fost înlocuită cu sacrificarea simbolică a unui arbore - stejar sau brad, care era tăiat și apoi ars simbolic în noaptea de Crăciun.
Alt simbol animal este taurul, reprezentat de o mască, pe care o știm drept Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”.
Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).
Pentru a sărbători solstiţiul de iarnă, românii organizează defilări de măşti în cadrul cărora se deghizează în animale (precum ursul, capra, cerbul, calul, care au o însemnătate simbolică în folclorul tradiţional) şi dansează. Bărbaţii, îmbrăcaţi în piei de animale şi cu măşti, acompaniaţi de oameni îmbrăcaţi în costume populare, străbat principalele drumuri din sate prezentând, prin dans şi muzică, ritualuri precreştine transformate în adevărate spectacole teatrale”.
Tradiții și superstiții. Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
21 decembrie
debutul iernii
solstitiu iarna
superstitii
traditii
