Tradiții și obiceiuri în jurul solstițiului de iarnă. În antichitate erau 7 zile de liniște și pace, înainte de Crăciun.

Solstițiul de iarnă este momentul în care trecem în iarna astronomică, ziua de sâmbătă, 21 decembrie, fiind cea mai scurtă zi din an, în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică se va înregistra lungă zi. 

De altfel, solstițiul de iarnă marchează punctul cel mai sudic al soarelui de pe cer, pentru întregul glob, iar în acest an acesta va avea loc sâmbătă, la ora 11:21 (ora României).

Localitățile mai apropiate de poli se confruntă cu diferențe mai mari în ceea ce privește durata zilei pe tot parcursul anului, astfel încât zilele de iarnă sunt mai scurte acolo.

Potrivit Time&Date, în Toronto, cea mai scurtă zi durează puțin sub 8 ore și 56 de minute, în timp ce în Miami, la aproximativ 2.000 de kilometri mai la sud, aceasta durează aproximativ 10 ore și 32 de minute.

Pentru România, ca reper fiind luat Bucureștiul, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 de minute, iar durata nopții ate valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute.

De asemenea, locurile din interiorul cercurilor polare se confruntă cu noaptea polară în timpul întregului sezon de iarnă sau al unei părți a acestuia, când soarele nu răsare deloc.

Deși orele de lumină cresc în timpul lunilor de iarnă, temperaturile continuă să scadă în majoritatea regiunilor, iar explicația are legătură cu decalajul sezonier, un efect care se datorează faptului că Pământul, în special oceanele sale, are nevoie de timp pentru a-și schimba temperatura.

Tradiții și obiceiuri de iarnă

Începutul iernii și solstițiul de iarnă sunt sărbătorite în culturile și religiile din întreaga lume prin diverse tradiții, sărbători și festivaluri.

Deși iarna este anotimpul latenței, al întunericului și al frigului, solstițiul de decembrie marchează ”întoarcerea Soarelui”, iar zilele devin încet mai lungi.

Sărbătorirea zilelor mai luminoase care vor veni și a ciclului continuu al naturii au fost comune de-a lungul culturilor și istoriei, cu ospețe, festivaluri și sărbători în jurul solstițiului din decembrie.

Saturnalia în Roma antică, 7 zile de pace

În Roma Antică, festivalul Saturnaliilor de la solstițiul de iarnă începea pe 17 decembrie și dura șapte zile.

Banchetele saturnaliene au fost organizate încă din jurul anului 217 î.Hr. Festivalul era organizat pentru a-l onora pe Saturn, tatăl zeilor, și era caracterizat prin suspendarea disciplinei și inversarea ordinii obișnuite.

Resentimentele și certurile erau uitate în timp ce afacerile, tribunalele și școlile erau închise. Războaiele erau întrerupte sau amânate, iar sclavii erau serviți de stăpânii lor. Mascaradele aveau loc adesea în această perioadă.

Sărbătoarea lui Juul

Sărbătoarea Juul a fost un festival precreștin observat în Scandinavia la momentul solstițiului din decembrie. Focurile erau aprinse pentru a simboliza căldura, lumina și proprietățile dătătoare de viață ale soarelui care se întorcea. Un buștean Yule sau Juul era adus și ars pe vatră în onoarea zeului scandinav Thor.

În vremurile moderne, pe masa de Crăciun a nordicilor, se găsește un desert care face referire la bușteanul Yule, cunoscut și ca Buche de Noel. 

Citește și: Buche de Noel, prăjitura de efect de pe masa festivă de Crăciun

Sărbătorirea Crăciunului

În epoca modernă, creștinii din întreaga lume sărbătoresc nașterea lui Iisus Hristos în ziua de Crăciun, pe 25 decembrie.

Cu toate acestea, se crede că această dată a fost aleasă pentru a compensa sărbătorile păgâne Saturnalia și Natalis Invicti.

Unii cred că sărbătorirea nașterii ”adevăratei lumini a lumii” a fost stabilită în sincronizare cu solstițiul din decembrie, deoarece din acel moment au început să aibă mai multă lumină naturală, potrivit Time&Date.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News