Iată analiza profesorului de economie Mircea Coșea: 

Este 2023 anul crizei alimentare?

Creșterea spectaculoasă a prețurilor la alimente, nu doar în România, ci și în plan european a generat o serie de analize și prognoze atât în țară cât și în străinătate care tind să meargă pe linia preconizării declanșării unei crize alimentare la nivel global.

Interesant este însă faptul că importante instituții internaționale au o părerea mult mai nuanțată, evitând tonul pesimist dar sesizând tendințele nefavorabile ale anului 2023.

Astfel, Raportul ”Perspectivele agricole ale OCDE-FAO” publicat în comun de OCDE și FAO  identifică modul în care agricultura mondială ar putea evolua în 2023 într-un context în general mai puțin favorabil pentru producția și consumul de produse agricole.

Ultima ediția a raportului este însă destul de optimistă în ceea ce privește evoluția agriculturii în lume în perioada acoperită, și anume 2014-2023, chiar dacă autorii încă observă o încetinire a ritmului de consum și producție față de deceniul precedent.

Pentru ambele instituții internaționale, această încetinire este legată de o serie de tendințe structurale care se preconizează că vor avea loc în 2023. Prin urmare, se preconizează că cererea de produse agricole va fi afectată în special de două dintre acestea.

Prima este încetinirea preconizată a creșterii economice în țările emergente, care au sprijinit în mare măsură cererea globală în ultimii ani. Acest lucru se va întâmpla în special în cazul Chinei și Indiei, ale căror economii sunt așteptate să crească cu o rată anuală de 7,0% și 6,4%. Chiar dacă aceste rate de creștere rămân ridicate, ele sunt totuși cu mult sub ceea ce au experimentat aceste țări în anii 2000. Potrivit Băncii Mondiale, rata medie anuală de creștere între 2000 și 2012 a fost de 10,6% pentru China și de 7,7% pentru India. Încetinirea creșterii economice în aceste țări ar trebui, prin urmare, să aibă un impact asupra economiei mondiale și, prin urmare, asupra agriculturii mondiale, deoarece, de exemplu, celebrul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) reprezintă deja 28 % din PIB-ul mondial în paritatea puterii de cumpărare.

A doua tendință este încetinirea ritmului de creștere a populației mondiale. Se preconizează că aceasta va crește cu o rată anuală de 1,0% pe an în perioada 2014-2023. Prin urmare, acest lucru ar trebui să afecteze cererea, deși ar trebui totuși să existe cu 776 de milioane mai mulți oameni pe Pământ în 2023, puțin mai mult decât populația europeană actuală (dacă includem Rusia și Ucraina).

Se preconizează și faptul că oferta agricolă va avea de suferit, de asemenea din cauza a două fenomene. 

Primul este creșterea costurilor de producție. Astfel, potrivit OCDE și FAO, prețul petrolului și al energiei ar trebui să continue să evolueze la un nivel ridicat. Prețul unui baril de petrol este chiar așteptat să crească de la 109 dolari în 2013 la 147 dolari în 2023, reprezentând o creștere medie anuală de 2,8%. Cu toate acestea, știm cât de puternic există o corelație între prețul energiei și prețul alimentelor, deoarece prețurile ridicate ale energiei contribuie la o creștere a costului de transport, desigur, dar și a prețului îngrășămintelor, care sunt fabricate din petrol. În sens mai larg, un preț ridicat al petrolului încurajează dezvoltarea biocombustibililor și, prin urmare, afectează indirect prețul materiilor prime agricole prin cererea suplimentară pe care o generează pentru aceste produse. Cu toate acestea, potrivit autorilor raportului, dacă exploatarea masivă a gazelor de șist în Statele Unite este de natură să promoveze o reducere a prețului îngrășămintelor în această țară, aceasta nu ar trebui să aibă un efect în altă parte. Raportul indică, de asemenea, că creșterea costurilor cu hrana pentru animale și cu forța de muncă ar putea afecta costurile de producție.

Al doilea fenomen care ar putea avea un impact asupra ofertei de produse agricole este scăderea randamentelor. Acest lucru ar fi legat de diverși factori, cum ar fi limitarea extinderii terenurilor agricole, deteriorarea solului, deficitul de acces la apă sau dificultățile de mediu.

În afară de aceste tendințe majore, Raportul mai semnalează și posibilitatea apariției unor evoluții specifice perioadei 2023.

Astfel, deși se preconizează că cererea agricolă globală va crește într-un ritm mai lent decât în deceniul precedent, se preconizează că aceasta va continua să crească în perioada 2014-2023. Se preconizează că această cerere puternică va fi legată în primul rând de creșterea consumului agricol al economiilor asiatice cu creștere rapidă. De asemenea, se preconizează că consumul va crește semnificativ în Africa, deși creșterea consumului pe cap de locuitor va rămâne în cele din urmă scăzută pe continent. Pe de altă parte, se preconizează că creșterea va fi mult mai moderată în țările dezvoltate (America de Nord, Europa). Potrivit OCDE și FAO, alți factori ar trebui să contribuie la sprijinirea cererii de produse agricole în țările în curs de dezvoltare. Printre acestea se numără creșterea veniturilor, urbanizarea tot mai mare a acestor țări sau așa-numita "tranziție alimentară", adică transformarea dietei populațiilor lor care tind să consume produse mai bogate în proteine, în special produse animaliere (carne, produse lactate). În cele din urmă, dezvoltarea de produse agricole pentru utilizări nealimentare, cum ar fi biocombustibilii, ar trebui, de asemenea, să contribuie la menținerea unei cereri ridicate pentru aceste produse.

Se preconizează că producția de animale, dar și de biocombustibili, va fi mai rapidă decât cea a culturilor în perioada 2014-2023. Rata medie anuală de creștere a producției de etanol ar fi, prin urmare, de 3,6 % între 2014 și 2023, iar cea a producției de biomotorină ar fi de 4,0 %.

În 2023, se preconizează că consumul global de carne va crește brusc, crescând cu o rată anuală de 1,6%. La nivel global, se preconizează că aceasta va crește de la 33,8 kg pe cap de locuitor în perioada 2011-2013 la 36,2 kg în 2023. Această creștere a consumului ar trebui să se bazeze în primul rând pe o creștere puternică a consumului de păsări de curte, cea mai ieftină carne considerată cea mai sănătoasă, precum și cea a consumului de porci, în special în Asia. Consumul de păsări de curte este de așteptat să crească cu 27% în volum în această perioadă pentru a deveni cea mai consumată carne din lume până în 2023, iar carnea de porc cu 15%. De asemenea, se preconizează că consumul de pește va crește semnificativ în perioada de raportare, cu o rată de creștere de 18 %, inclusiv o rată de consum de 22 % pentru consumul uman. Ar trebui remarcat faptul că se preconizează că producția de acvacultură pentru consumul uman va continua să se dezvolte foarte rapid. A depășit chiar și producția de pescuit în 2014.

Se preconizează că schimburile comerciale cu produse agricole vor continua să crească în perioada 2014-2023, dar într-un ritm mai lent decât în deceniul precedent. Prin urmare, se preconizează că schimburile comerciale cu cereale și carne vor crește cu aproximativ 1,5 % și, respectiv, 2,5 % pe an în termeni de volum. Aceasta reprezintă rate la jumătate din cele din deceniul precedent.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News