În urmă cu 30 de ani avea loc congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, ultimul congres, își amintește senatorul Marius Marinescu.

Participanți din toate județele și din țări străine

A început pe data de 20 noiembrie 1989 și a avut loc la Sala Palatului. Avea să se termine peste 4 zile cu realegerea în funcţia de secretar general al PCR a lui Nicolae Ceauşescu.

La congres au participat 3308 reprezentanți ai conferințelor județene de partid și din municipiul București.

Au fost invitați și au participat reprezentanți ai partidelor comuniste din 89 de țări.

În vârstă de 71 de ani, Nicolae Ceaușescu se afla în fruntea ţării de aproape un sfert de secol. Acesta a vrut să transmită un mesaj de forță, de unitate, dar și de promovare a cultului personalității, la acest congres aducându-i-se multe elogii, așa cum se obișnuia în perioada comunistă.

Au fost prezenți la congres reprezentanți ai muncitorilor, ai țăranilor, îmbrăcați în costume populare, ai intelectualilor, ai academicienilor, ai sportivilor, ai studenților și nu numai, toți fiind membri de partid desemnați special pentru congres.

Context extern nefavorabil pentru realegerea lui Ceaușescu

A fost ales a şasea oară pentru un al şaselea mandat de patru ani, într-un context extern total nefavorabil.

Realegerea s-a produs la numai două săptămâni de la Căderea Zidului Berlinului, în data de 9 noiembrie, şi la câteva luni de la instalarea în Polonia a primului guvern pluralist de după cel de-al doilea război mondial. În Cehoslovacia începuse în 17 noiembrie Revoluția de Catifea, în Ungaria avea loc un referendum privind democratizarea țării, în Bulgaria, liderul Todor Jivkov renunțase la putere.

Românii așteptau de la al 14-lea congres, văzând ce se întâmplă în jurul României, ca Nicolae Ceaușescu să părăsească puterea și să se retragă. Totodată, pe plan intern, populația aștepta să se termine cu restricțiile la căldură, la lumină, să se reia aprovizionarea cu bunuri alimentare și nealimentare, să poată circula liber, mai ales că România terminase de achitat datoria externă din martie 1989, mai spune Marius Marinescu.

Ceaușescu continuă linia stalinistă, în ciuda reformelor din blocul comunist

În ciuda mesajelor lui Mihail Gorbaciov însuşi, Nicolae Ceauşescu insistă să menţină linia dură a stalinismului în care se formase în anii '50. Reformiştilor, fie ei ruşi, unguri, est-germani sau polonezi, le transmite un mesaj ironic.

Ceaușescu a avut un discurs de 3 ore și jumătate, făcând un blianț al activității din punct de vedere politic, economic, al agriculturii și al securității naționale, analizând pe fiecare minister în parte rezultatele. S-a angajat pe următorii cinci ani, ca de obicei, cu diverse proiecte.

Retragerea lui Ceaușescu ar fi dus la evitarea vărsării de sânge din decembrie 1989

Câteva săptămâni mai târziu a fost condamnat la moarte și executat în ziua de Crăciun.

Dacă evenimentele din decembrie 1989 nu ar fi avut loc, Ceaușescu ar fi urmat să fie reales și în funcția de președinte al României, în martie 1990, funcție pe care o ocupa din data de 28 martie 1974.

Există opinii precum cea a fostului senator Marius Marinescu care afirmă că dacă Ceaușescu ar fi renunțat la putere, la acest ultim congres, al 14-lea al PCR, nu se mai ajungea la genocid și nici el și nici Elena Ceaușescu nu își pierdeau viața, iar România nu mai ajungea în situația dezastruoasă, prin furtul patrimoniului extern, chiar și intern. Trecerea la democrație ar fi fost după modelul celorlalte state din blocul comunist, consideră Marius Marinescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News