Data publicării: 18.11.2016 17:03

100 de ani DADA, celebraţi la Roma

Autor: Magdalena Popa Buluc | Categorie: Cultura

Accademia di Romania in Roma în colaborare cu Universitatea Roma Tre şi cu sprijinul Institutului Cultural Român prezintă la Roma, o serie de evenimente dedicate împlinirii a 100 de ani de la Manifestul lui Tristan Tzara .

Luni 21 noiembrie, începând cu orele 18.00, biblioteca de la Accademia di Romania va găzdui colocviul DADA 100. Prelegeri: Giovanni Rotiroti - Fa così buio, che solo le parole sono la luce. Intorno alle prime poesie romene di Tristan Tzara / E atât de întuneric încât doar cuvintele sunt lumina. În jurul primelor poezii în limba română scrise de Tristan Tzara, Ion Pop - Il “mondo come teatro” nei manifesti di Tristan Tzara / "Lumea ca teatru" în manifestele lui Tristan Tzara, Ioan Pop-Curşeu - L’eredità dadaista nell’opera di Benjamin Fondane / Moştenirea dadaistă în opera lui Benjamin Fondane, Ştefana Pop-Curşeu - Dal teatro dadaista al teatro di neo-avanguardia, Tzara, Adamov, Ionesco, Beckett/ De la teatrul dadaist la teatru de neo-avangardist: Tzara, Adamov, Ionesco, Beckett. Moderator: traducătorul Bruno Mazzoni.

Marţi, 22 noiembrie, de la orele 21.00, Teatrul Palladium al Universităţii Roma Tre va găzdui spectacolul de teatru în limba română (cu subtitrări în limba italiană) Tzara arde şi DADA se piaptănă (Fantoma de la Elsiore) pe un text de Ştefana Pop-Curşeu, Ioan Pop-Curseu şi Ion Pop, regia Ştefana Pop-Curşeu, în interpretarea actorilor Filip Odangiu, Rareş Stoica, Cătălin Codreanu şi Cristian Grosu.

Împrumutând structura piesei Dada Mouchoir de Nuages (Batistă de Nori), spectacolul Tzara arde şi Dada se piaptănă aduce în scenă impresionanta moştenire artistică lăsată de mişcarea dadaistă, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la naşterea acestui curent avangardist care a zdruncinat temeliile artei tradiţionale şi a dat un impuls fabulos dezvoltărilor moderniste din istoria artei. Construit dramaturgic după textele lui Tristan Tzara (manifeste, poezie, teatru) precum şi pe baza corespondenţei cu prietenii şi a scrierilor acestora, spectacolul rememorează în spirit dadaist biografia Poetului Tzara, de la plecarea sa din România şi de la primele serate la Cabert Voltaire, până în momentul autodizolvării mişcării Dada, al desprinderii lui Tzara de suprarealism şi al căutării refugiului în studiul anagramelor din opera lui François Villon. Spectatorii vor asista la o halucinantă poveste colaj, prin care teatrul primeşte în teatru manifestele dada, poemele simultane, cântecele negre, omul aproximativ, ritualurile, prieteniile şi disensiunile tinerilor exaltaţi şi justiţari ai artei, sub forma unor fantome vesele şi triste, purtând măşti avangardiste.

Citește și: EXCLUSIV: Licitaţii record la Christie's şi Sotheby's

Tzara arde şi Dada se piaptănă este un spectacol independent, realizat în parteneriat cu Facultatea de Teatru şi Televiziune UBB Cluj, Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Asociaţia Persona şi Imagine Tact.

Cătălin Codreanu este actor al Teatrului Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca şi pedagog, asistent universitar al Facultăţii de Teatru şi Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Interesele sale merg înspre teatrul avangardist, teatrul oriental si teatrul fizic, înspre metodele experimentale de mişcare corporală şi dans.

Cristian Grosu este un tânăr actor al Teatrului Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca şi pedagog, asistent universitar al Facultăţii de Teatru şi Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Interesele sale merg înspre teatrul şi filmul avangardist (a realizat mai multe filme mute), pentru metodele experimentale de creaţie audio-video şi utilizarea acestora pe scena teatrală. A jucat în multe spectacole suprarealiste pe texte de Gellu Naum 2011-2015, teatrul absurdului - Eugen Ionescu, Matei Vişniec 2014-2016 la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca.

Citește și: La joacă cu Brâncuşi în capitala Marii Britanii

Filip Mihai Odangiu, pedagog, maestru de clasă de actorie, lector universitar al Facultăţii de Teatru şi Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, este şi artist plastic. Interesele sale merg înspre metodele experimentale de construcţie şi deconstrucţie a spaţiilor scenice, precum şi înspre confecţionarea măştilor, decorurilor, costumelor în cadrul producţiilor teatrale universitare şi altor spectacole avangardiste de succes. (Apolodor, Teatrul Naţional Cluj, 2015).

Rareş Stoica, doctorand la Departamentul de Cinematografie şi Media al Facultăţii de Teatru şi Televiziune (UBB Cluj) este actor cu experienţă în teatrul de păpuşi şi commedia dell’arte, artist plastic (expoziţia Dada reloaded, Cluj 2016), regizor, producător de film şi director artistic al festivalului de scurt metraje ClujShorts.

Citește și: Teatrul Naţional «Radu Stanca», în turneu la Esch

Ştefana Pop-Curşeu este lector universitar al Facultăţii de Teatru şi Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, precum şi director artistic al Teatrului Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca. Interesele sale merg înspre abordarea ştiinţifică analitică a fenomenului teatral şi artistic avangardist (titular al cursului de Teorii ale teatrului în secolul XX la FTT Cluj, al cursului de master Teatru şi societate: Cultură vizuală (post)modernă, la CESI, Universitatea Bucureşti), şi înspre iconografia teatrală. E autor a numeroase articole şi studii despre teatrul noii avangarde şi coautor şi regizor al spectacolului dadaist Tzara arde şi Dada se piaptănă, 2016.

Ioan Pop-Curşeu este conferenţiar universitar abilitat al Facultăţii de Teatru şi Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, precum şi redactor al revistei culturale clujene Steaua. Autor a numeroase cărţi şi studii în domeniile literatură, estetică, cinematografie şi etnologie (Magie şi Vrăjitorie în cultura română, Polirom, 2013), a tradus peste zece volume din limba franceză şi a conferenţiat la numeroase universităţi din ţară şi străinătate.

Ion Pop este profesor universitar, teoretician al avangardei literare, poet, critic şi istoric literar. A deţinut diferite funcţii administrative, precum decan al Facultăţii de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj şi director al Centrului Cultural Român de la Paris (1990-1993). Cariera literară se caracterizează prin volume de versuri, de critică literară şi traduceri, prin numeroase articole publicate în reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare. Este criticul al cărui destin se leagă de existenţa revistei Echinox. A condus revista timp de 17 ani (1969-1973 în calitate de redactor şef, 1973-1986 în calitate de director al publicaţiei). O perioadă întinsă în care, alături Marian Papahagi, Ion Vartic şi alţii, a contribuit la formarea a câtorva generaţii de scriitori.

Citește și: „Zestrea" by Liliana Țuroiu la ICR Lisabona

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News