Zona euro intră probabil în recesiune, activitatea economică înregistrând luna aceasta cel mai rapid declin din noiembrie 2020, după ce criza costului vieţii îi menţine prudenţi pe cumpărători şi afectează semnificativ cererea, arată datele preliminare publicate luni de S&P Global, transmite Reuters.  

În special fabricile sunt afectate puternic din cauza majorării preţurilor energiei, iar lanţurile de aprovizionare, care îşi reveneau după pandemie, sunt acum afectate de efectele războiului.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut la 47,1 puncte în octombrie, de la 48,1 puncte luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau la o diminuare de până la 47,5 de puncte. Datele din această lună reprezintă cel mai redus nivel al indicatorului care evaluează situaţia economică generală din noiembrie 2020.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

"Datele preliminare PMI dovedesc şi mai mult că zona euro alunecă puţin câte puţin într-o recesiune destul de profundă, în timp ce presiunile inflaţioniste rămân intense. Datele disponibile până acum indică faptul că problemele Germaniei sunt mult mai mari decât ale Franţei", a apreciat Andrew Kenningham de la Capital Economics.

Din cauza costurilor ridicate cu energia, Germania, cea mai mare economie europeană, se confruntă în octombrie cu o scădere mai accentuată a activităţii economice.

De asemenea, Franţa, a doua economie a zonei euro, este afectată de temerile privind inflaţia ridicată, iar activitatea economică a încetinit.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins în septembrie nivelul record de 9,9% - cu mult peste ţinta BCE, de 2%. Conform analiştilor, până în martie 2023, dobânda la depozite a BCE ar urma să ajungă la 2,5%, mult peste nivelul de 1,5% previzionat într-un sondaj anterior. Această creştere include o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază la reuniunea din 27 octombrie şi încă 50 puncte de bază în decembrie.

Indicatorul PMI din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, a scăzut în octombrie la 48,2 puncte, de la 48,8 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din ultimele 20 de luni.

Indicatorul care măsoară activitatea în industrie a scăzut în octombrie la 46,6 puncte, de la 48,4 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din mai 2020.

Banca Centrală Europeană măreşte dobânda la depozite: BCE va trebui să păşească atent

 

Banca Centrală Europeană a decis să mărească dobânda la depozite, în cadrul unor acţiuni pentru a ţine sub control inflaţia record. 

Banca Centrală Europeană va acţiona cu mai multă fermitate decât se estima anterior pentru a ţine sub control inflaţia record, chiar dacă zona euro cade pradă recesiunii, conform unui sondaj realizat în rândul economiştilor, transmite Bloomberg.

Până în martie 2023, dobânda la depozite a BCE ar urma să ajungă la 2,5%, mult peste nivelul de 1,5% previzionat într-un sondaj anterior. Această creştere include o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază la reuniunea din 27 octombrie şi încă 50 puncte de bază în decembrie.

Mai mult de două treimi din respondenţi consideră că oficialii sunt în urmă cu acţiunile pentru stoparea creşterii preţurilor. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în septembrie - 10% - cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

Sondajul sugerează că o recesiune în zona euro nu va duce la o stopare a majorării dobânzilor, deşi ritmul începe să-l copieze pe cel al Rezervei Federale a SUA (Fed), chiar dacă BCE a început cu patru luni mai târziu majorarea costului creditului, scrie Agerpres.

Dar rezultatele subliniază îngrijorările că în cele din urmă BCE ar putea depăşi limita, ceea ce ar forţa instituţia să facă un pas înapoi: un analist susţine că dobânzile ar putea fi chiar reduse din iulie, deşi estimările mediane indică o primă reducere a dobânzii în 2024.

"Din cauza perspectivei recesiunii, a recentelor turbulenţe de pe pieţele financiare din Marea Britanie şi a sporirii riscurilor financiare, Banca Centrală Europeană va trebui să păşească atent. Va trebui să găsească un echilibru între determinarea oarbă în lupta contra inflaţiei şi o pivotare prematură", a apreciat Carsten Brzeski, economist la ING.

Stabilirea dozei ideale a înăspririi politicii monetare va fi riscantă. Deşi trebuie ţinută sub control creşterea preţurilor, majorarea dobânzilor începe să afecteze gospodăriile şi companiile, care deja se confruntă în iarnă cu creşterea costurilor cu energia şi chiar potenţiale perturbări în aprovizionare.

La graniţa zonei euro, războiul Rusiei în Ucraina, responsabil pentru incertitudinile ridicate, s-ar putea transforma într-un conflict nuclear.

"Inflaţia va rămâne inconfortabil de ridicată în următoarele luni, înainte de a scădea semnificativ spre finalul anului viitor. În acest context, BCE probabil va înăspri prea mult politica monetară", avertizează Nerijus Maciulis, economist la Swedbank. 

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News