BCE și-a majorat rata cheie a dobânzii cu 0,5 puncte procentuale și intenționează să repeta măsura anul acesta.

Rata a fost negativă din 2014 în încercarea de a stimula economia regiunii după ani de creștere slabă. În acest moment rata este 0,0%.

Prețurile de consum au crescut cu un record de 8,6% în cele 12 luni până în iunie, pe măsură ce costurile alimentelor, combustibilului și energiei au crescut.

Aceasta este cu mult peste ținta de 2% a băncii.

Mișcarea vine după ce Banca Angliei și Rezerva Federală a SUA și-au majorat ratele pentru a încerca să țină sub control creșterea prețurilor.

Războiul din Ucraina și problemele lanțului de aprovizionare cu Covid au crescut costurile zilnice în întreaga lume, punând presiune asupra gospodăriilor.

Zona euro este vulnerabilă deoarece se bazează foarte mult pe Rusia pentru petrol și gaze. Săptămâna aceasta a cerut statelor membre să înceapă să raționalizeze aprovizionarea pe fondul temerilor că Moscova va opri livrările de gaze în acest an, provocând noi creșteri ale prețurilor.

Explicând decizia sa de a majora ratele, președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat: „Activitatea economică [în zona euro] încetinește. Agresiunea nejustificată a Rusiei față de Ucraina este un motiv continuu al creșterii.

„Ne așteptăm ca inflația să rămână nedorit de ridicată pentru o perioadă de timp, din cauza presiunii continue din partea prețurilor la energie și alimente și a presiunilor din conducte în lanțul de prețuri”, a adăugat ea.

Ideea este că, prin scumpirea împrumutului de bani, oamenii vor cheltui mai puțin, reducând cererea și, prin urmare, prețurile.

Cu toate acestea, există și îngrijorarea că ratele mai mari ar putea împinge blocul în recesiune - care este definită ca două trimestre succesive de declin economic.

Aceste temeri au contribuit la împingerea euro la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani față de dolar, în ultimele săptămâni.

BCE a început să reducă ratele dobânzilor după criza financiară din 2008 pentru a stimula creșterea economică.

Ideea a fost de a încuraja băncile să împrumute mai degrabă decât să depună bani la BCE.

Unii economiști au criticat BCE pentru că se mișcă prea încet, subliniind că Regatul Unit și SUA au început să majoreze ratele cu luni întregi în urmă.

Carsten Brzeski, economist-șef din zona euro la banca ING, a declarat: „În retrospectivă, procesul de normalizare foarte gradual și prudent pe care BCE l-a început la sfârșitul anului trecut a fost pur și simplu prea lent”.

BNR: Creșterea dobânzilor crește costul pentru cei îndatorați, inflația crește costurile pentru toată lumea

Inflaţia este un simptom al politicilor, dezechilibrelor şi şocurilor din economie, însă acest simptom poate deveni boala însăşi dacă nu este tratat cum trebuie, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

"Asta facem la BNR: tratăm acest simptom, operând creşteri de dobândă, pentru ca simptomul să nu devină boală cronică (...) Am spus şi că uzuala comparaţie a dobânzilor cu cele din perioada 2012-2021 nu este deloc fericită, pentru că venim după 10 ani de dezinflaţie şi pentru că perioada aceasta, de inflaţie scăzută, s-a încheiat. Şi perioada dobânzilor real negative urmează să se încheie", a scris marţi Cristian Popa pe Facebook.

El a subliniat că este utilă comparaţia cu perioada anterioară anului 2012, dacă vrem să înţelegem încotro se duc dobânzile.

"Dacă vrem însă să înţelegem încotro se duc dobânzile, este utilă comparaţia cu perioada de dinainte de 2012, nu că se va repeta, dar aşa vom înţelege mai bine viitorul: după o dezinflaţie prelungită, de 10 ani, din păcate a urmat o inflaţie relativ rampantă, cea din ultimele 12-18 luni, declanşată atât de eforturile fiscale şi montare de depăşire a crizei COVID (deficite fiscale majore, reduceri de dobânzi, creaţie monetară) cât şi de criza energetică şi războiul din Ucraina. Deci pentru a înţelege viitorul trebuie să facem comparaţiile corecte: cu perioada de dinainte de 2012 mai exact. Dobânzile la dolar şi euro de 3-4-5% erau absolut normale atunci. La leu, dobânzi de 6-7-8% erau absolut normale atunci. Aceasta este noua normalitate spre care ne îndreptăm: normalitatea dobânzilor pozitive", a arătat reprezentantul BNR.

Potrivit sursei citate, deceniul dobânzilor mici şi cel al represiunii financiare se încheie, pentru că deceniul efectelor deflaţionise se încheie: "deglobalizarea, tranziţia verde, şocul energetic, războiul, deficitele, creaţia monetară şi sugrumarea liberalismului creează inflaţie, şi aceasta se vede".

"Deci când vine vorba de dobânzi, anomalia a fost acest ultim deceniu, acum doar se revine la normal. Creşterea dobânzilor este desigur mai grea decât reducerea lor, ne gândim şi la debitori, însă creşterea dobânzilor produce costuri pentru cei îndatoraţi, inflaţia produce costuri pentru toată lumea", a mai scris Cristian Popa pe reţeaua de socializare.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%, conform datelor publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ceea ce priveşte indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, acesta a urcat marţi la 7,16% pe an, de la 7,14% pe an, luni, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 27 iulie 2010, respectiv 7,18%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR), notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News