ARAS și RHRN susțin că subiectul consumului de droguri este abordat într-un mod greșit, dar oferă soluții prin care consumatorii pot fi ajutați să depășească această dependență.

”Toată lumea știe în ultimul timp ce e cu drogurile, cu consumatorii de droguri și ce se poate face în privința lor. De la imaginea pe care o are cetățeanul obișnuit care își extrage informațiile din presă la inițiativele legislative (mai ales cele premergătoare anului electoral), subiectul este de obicei tratat în cel mai contraproductiv mod pentru consumatorii de droguri, dar foarte folositor pentru presă și lumea politică, și există o serie de instrumente care duc la acest rezultat”, susțin reprezentanții Asociației Române Anti-SIDA (ARAS) și ai Asociației Române de Reducere a Riscurilor (RHRN), într-un comunicat de presă, cu ocazia Zilei mondiale ”Sprijin. Nu Pedepse”.

Astfel, potrivit comunicatului menționat, ”un prim exemplu este necunoașterea subiectului și confuzia care urmează”, deoarece se vorbește ”despre droguri fără să se facă o diferență între diferitele tipuri de substanțe și diferitele efecte asupra sănătății”.

De asemenea, ”se vorbește despre consumul de droguri ca și cum ar fi echivalent cu traficul de droguri. Se vorbește despre consumatorii de droguri fără a se face diferența între cei ce fac asta în mod cronic și cei care consumă ocazional sau recreativ și, în general, se vorbește despre consumatorii de droguri ca și cum ar fi traficanți”, au mai transmis reprezentanții celor două asociații.

”Al doilea pas este limbajul, loc unde ne interesează conotațiile în principal și scopul. De exemplu, e foarte greu de imaginat o propoziție care conține drogați și pușcărie prin care se face aluzie la ajutorul acordat cuiva în nevoie.

În general, sensul variază de la dispreț la condamnare (fie verbală, fie juridică). Lucru valabil pentru un vocabular mult mai larg, care acoperă o serie de atitudini în aceeași direcție.

Următoarea etapă, și cea mai gravă, e cea în care limbajul este pus în practică: de la reacția persoanei obișnuite care vine în contact cu consumatorii de droguri (uneori chiar în cadrul serviciilor care ar trebui să îi ajute) la legislația care se ocupă doar de pedepsirea consumatorilor și nu de crearea și finanțarea unei rețele de servicii care să îi ajute”, se mai arată în comunicatul menționat.

”Sprijin. Nu pedepse”, una dintre cele mai eficiente căi de abordare a consumului de droguri

Potrivit ARAS și RHRN, ”trei pași simpli, dar foarte eficienți, duc la situația în care la noi practic de 30 de ani când spunem droguri, spunem pușcărie.

Partea mai ascunsă aici este suferința celor care foarte greu pot găsi ajutor într-o problemă ce ține în fapt de sănătate sau a familiilor care nu prea au cui se adresa când un copil are o problemă, de exemplu.

Partea optimistă este că avem modele testate ale căror rezultate sunt urmărite științific - una dintre cele mai eficiente abordări este de reducere a riscurilor asociate consumului (practic se înlocuiește abordarea ideală, în care dacă nu ar exista consum s-ar elimina tot restul problemelor și soluția e cea pe care o aplicăm de atâta timp, cu o abordare practică, în care nu mai cauți tradiționala rădăcină a răului, ci încerci să rezolvi problema și să ameliorezi sănătatea consumatorilor și a celor din jurul lor).

Iar modelul este recunoscut și recomandat de strategiile UE și României, de către OMS; efectele acestuia sunt foarte vizibile în țări care și-au centrat politicile de sănătate publică și investițiile în sănătatea publică pe reducerea riscurilor, precum Portugalia, Cehia sau Spania.

Pe scurt, Sprijin. Nu pedepse conține în titlu una dintre cele mai eficiente căi de abordare a consumului de droguri.

Iar dacă o schimbare în primele zone de mai sus (cunoașterea subiectului, limbajul și atitudinile pe care le atrage acesta) e mai lentă dat fiind că presupune educarea la nivel de masă, schimbarea reacției statului față de consumul de droguri de la pedepsire la reducerea riscurilor ca politică de sănătate publică poate fi mult mai rapidă, mai ales dacă statul și-ar citi și aplica propriile strategii care au ca motor luarea deciziilor și crearea politicilor publice pe baza dovezilor științifice”, au mai transmis reprezentanții celor două asociații.

Cum se poate recupera sănătatea publică

Potrivit comunicatului menționat, ”o parte importantă a sănătății publice poate fi recuperată, păstrată și ameliorată astfel:

1. trebuie create servicii dedicate consumatorilor de droguri și adecvate tipurilor de consum (ocazional sau cronic), tipurilor de substanțe și de consumatori (indiferent de vârstă - minor sau major, femeie sau bărbat etc.), servicii care să existe unde e nevoie de ele;

2. aceste servicii trebuie sprijinite financiar pentru o activitate cu personal experimentat și materiale suficiente”, iar pentru acești doi pași este ”nevoie doar de bunăvoință, de consultarea dovezilor și de o investiție financiară minimă pentru rezultate maxime în sănătatea publică”.

RHRN, locul comun de discuții

Cei care lucrează de ani de zile în zona adicțiilor, reuniți în RHRN - Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor, sprijină evoluția legislației spre o formă bazată pe dovezi și centrată pe drepturile omului și sănătate. Situația de astăzi e și urmare a faptului că reglementările sunt făcute prea mult din birou și prea puțin stând de vorbă cu cei afectați de droguri (consumatorii și familiile lor) și cu cei care încearcă să îi ajute și să îi redea unei societăți ce îi uită în mod activ. Chiar dacă membrii RHRN cunosc prea bine senzația vorbitului în pustiu, RHRN rămâne un loc comun de discuții și al experiență cu deschidere spre oricine dorește schimbarea modelului de la unul punitiv la unul protector față de oameni și sănătatea lor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News