Tabletă
Desktop
Data publicării:
ONU, vot pentru rezoluția privind masacrul de la Srebrenica din 1995. A fost cel mai mare de după al doilea Război Mondial
FOTO: Freepik @recstockfootage
Adunarea Generală a ONU va institui Ziua Internațională de comemorare a masacrului de la Srebrenica din 1995, când pe 11 iulie au fost uciși aproape 8.000 de adolescenți și bărbați musulmani.
Ziua de 11 iulie va fi desemnată Ziua Internațională de comemorare a masacrului de la Srebrenica în urma votului de joi a Adunării Generale a ONU, informează AFP, scrie Agerpres.
Sârbii se opun inițiativei, acuzând Occidentul că prin acest demers împotriva lor intensifică din nou tensiunile din Balcani.
”Merg la New York pentru a lupta din toate puterile și din toată inima pentru viitorul țării noastre”, a scris pe Instagram președintele Serbiei, Aleksandar Vucic. În timp ce ministrul de Externe al Serbie, Marko Djuric, a promis că își va apăra poporul de o ”stigmatizare pe termen lung”.
11 iulie 1995, cel mai mare masacru de după al doilea Război Mondial
În 11 iulie 1995, cu câteva luni înainte de sfârșitul conflictului intercomunitar care dura în Bosnia de trei ani, forțele sârbe comandate de Ratko Mladic au cucerit orașul Srebrenica și au executat în zilele următoare circa 8000 de bărbați și adolescenți musulmani, reamintește AFP.
A fost cel mai mare masacru din Europa după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, un genocid potrivit Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie și Curții Internaționale de Justiție.
Germania și Rwanda, care susțin proiectul de rezoluție la ONU, consideră în consecință că genocidul este ”un fapt” incontestabil și propun ca data de 11 iulie - la care anul acesta se împlinesc trei decenii de la masacru - să fie declarată prin votul de joi al Adunării Generale ”Ziua internațională de reflecție și comemorare a genocidului comis la Srebrenica în 1995”.
Mulți lideri politici și religioși sârbi resping termenul de genocid.
Textul rezoluție condamnă însă ”fără rezerve negarea caracterului istoric al genocidului comis la Srebrenica” și ”acțiunile de glorificare a persoanelor care au fost recunoscute drept vinovate” de crimele respective.
Într-o scrisoare consultată de AFP, trimisă în urmă cu câteva zile tuturor statelor membre ale ONU, cele două țări care au propus rezoluția afirmă că aceasta este ”oportună și necesară”, fiind ”ocazia crucială de a ne uni pentru onorarea victimelor”.
În urma criticilor, coautorii textului au adăugat la cererea Muntenegrului o frază care precizează că vina anumitor indivizi nu poate fi imputată ”unui întreg trup etnic, religios sau de altă natură”.
Amendamentul nu a convins însă Belgradul, nici pe aliații acestuia.
Însărcinatul cu afaceri sârb la ONU, Sasa Mart, a trimis la rândul său o scrisoare tuturor delegațiilor, avertizând despre ”consecințele imprevizibile” pe care le-ar putea avea ”asupra procesului fragil de reconciliere” și a stabilității în Balcani o rezoluție ”care redeschide răni vechi”.
Rusia, acuzatoare spre Europa
Rusia a condamnat textul ca ”provocator” și consideră că rezoluția ”amenință pacea și securitatea” în Bosnia și în întreaga regiune. ”Apreciem ca total ilogic și chiar mai mult, imoral ca membri ai NATO să șteargă din istorie dovezile bombardamentelor lor din fosta Iugoslavie în 1995 și 1999 și să pună toată răspunderea pe seama sârbilor”, a declarat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, acuzându-i pe occidentali de ”sârbofobie”.
Liderul politic al sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik, a declarat că genocidul de la Srebrenica este ”o impostură” și a respins proiectul de rezoluție care a scos în stradă în aprilie mii de protestatari sârbi în Banja Luka, reședința de facto a Republicii Srpska, entitatea sârbă din Bosnia-Herțegovina.
În acest context tensionat, Uniunea Europeană a avertizat că ”oricine încearcă să pună la îndoială (genocidul de la Srebrenica) nu își are locul în Europa”.
AFP a discutat și cu rude ale victimelor de la Srebrenica.
Kada Hotic, în vârstă de 79 de ani, căreia i-au fost uciși soțul, fiul și cei doi frați, este de părere că ”aceia care și-au condus poporul în această atitudine (de negare - n. red. AFP) trebuie să accepte adevărul ca să ne găsim cu toții pacea și să ne reluăm viața”.
Demis Becirovic, membru bosniac (musulman) al președinției colective a Bosniei-Herțegovina, apreciază că ”rezoluția este de cea mai mare importanță pentru răspândirea adevărului și a cunoașterii despre genocidul comis împotriva bosniacilor”.
Citește și: Președintele Vucic nu vrea investigații internaționale asupra presupuselor fraude în alegerile din Serbia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
