Prof. univ. dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie-Intensivă, ne-a vorbit despre rolul medicului anestezist reanimator cu ocazia Zilei Internaționale a Anesteziei. Cum stă România la capitolul medici ATI.

În fiecare an, 16 octombrie este Ziua Internațională a Anesteziei și a medicului anestezist reanimator, iar această zi a fost aleasă deoarece pe 16 octombrie 1846 dr. Thomas  Morton, medic stomatolog, a administrat prima anestezie generală, cu eter, unui pacient.

Prof. univ. dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie-Intensivă, membru al Colegiului Medicilor din Municipiul București, ne-a vorbit despre rolul pe care îl are medicul anestezist reanimator, dar și beneficiile pe care le-a adus evoluția anesteziei asupra pacienților cu comorbidități.

”Sigur, din 1846 și până în în prezent anestezia și terapia intensivă au evoluat extrem de mult și pe măsură ce ne apropiem de secolul 20, de sfârșitul lui, s-a înțeles clar că rolul medicului anestezist nu este numai în sala de operație, în scopul asigurării analgeziei, adică a lipsei durerii, a hipnozei și a relaxării musculare ca să poată lucra medicul chirurg pe un pacient cu musculatura relaxată, ci al patrulea rol al anestezistului, extrem de important, la fel de important ca și toate celelalte la un loc este menținerea funcțiilor vitale, adică monitorizarea funcțiilor cardiace, respiratorii, digestive, renale, neurologice. Prezervarea acestor funcții, în parametri normali, compatibili cu viața, în condițiile în care, în cursul intervenției chirurgicale apar variații mari ale perfuziei sanguine la nivelul organelor vitale, din cauza hemoragiilor, din cauza manevrelor chirurgicale, din cauza inflamațiilor legate de actul chirurgical. 

Sfârșitul secolului 20 și începutul secolului 21 este marcat de dezvoltarea fenomenală a părții de terapie intensivă și înțelegerea fenomenului că în lumea modernă de astăzi un spital de urgență nu poate fi un spital funcțional care să asigure servicii de calitate pacienților care vin acolo decât dacă are un platou de anestezie și reanimare care să asigure cel puțin 10-15% din numărul de paturi de pacienți acuși dintr-un spital de urgență.

Astfel, în orice spital modern de astăzi, anestezia și terapia intensivă este placa turnantă dincolo de sala de operații, dincolo de toate intervențiile minim invazive care se petrec în laboratorul de cateterism cardiac, în laboratorul de gastro-enterologice, de faptul că pacienții trebuie îngrijiți în post-operator, că astăzi operăm pacienți cu mult mai multe comorbidități, mai vârstnici, cu șanse inițiale mult mai mici de a supraviețui, dar, paradoxal, dezvoltarea specialității noastre a dus la creșterea speranței de viață și la o adresabilitate sporită pentru pacienții care altădată nu beneficiau de îngrijire medico-chirurgicală adecvată patologiei lor”, ne-a declarat dr. Șerban Bubenek.

Pandemia, o lumină bună asupra medicilor ATI

”Pandemia a pus în lumină rolul departamentelor, a secțiilor de anestezie și terapie intensivă în spitale, arătând clar că pacienții cu insuficiențe organice severe, cum au fost de exemplu insuficiența respiratorie din timpul pandemiei COVID-19 sau cu insuficiențe pluri-organice nu pot fi îngrijiți competent și eficient decât în departamentele de anestezie și terapie intensivă, de echipe complexe de medici, asistente, fizio-kinetoterapeuți și alte profesiuni conexe actului medical în interiorul secției de terapie intensivă și sunt convins că pe măsură ce ne vom adresa pacienților tot mai bolnavi, cu tot mai multe comorbidități, cu boli mai grave, mai vârstnici, mai tarați, rolul medicului anestezist reanimator va crește.

De altfel, astăzi, în SUA, țara care la un moment dat a pledat pentru despărțirea celor două ramuri în anestezie și terapie intensivă, se vorbește de peste 10 ani de medicina perioperatorie care să fie în sarcina medicului anestezist reanimator, considerându-se că fără pregătirea perioperatorie pe care medicul anestezist reanimator o poate acorda pacientului, în funcție de patologia sa, în funcție de ce medicamente trebuie să înceteze să ia sau să înceapă să ia sau să continue să ia, și de optimizare a funcțiilor vitale vom putea să vedem un parcurs mai lin și mai ușor de gestionat, atât în perioada intraoperatorie, cât și în perioada postoperatorie”,  ne-a mai spus dr. Șerban Bubenek.

România, sub 50% din necesarul de medici anesteziști

În ceea ce privește numărul de medici anesteziști în România, dr. Bubenek susține că acesta este cu mult sub nivelul necesar. 

”În continuare avem sub jumătate din numărul de medici anesteziști necesari, avem însă ambiția de a respecta un ordin al ministrului, din 2018, care spune că până în anul 2030 trebuie să avem 20 de medici anesteziști la 100.000 de locuitori, încercăm să facem lucrul acesta printr-o colaborare onestă, deschisă, transparentă, între Societatea Română de Anestezie Terapie Intensivă, Ministerul Sănătății și Universitățile de Medicină și Farmacie”, ne-a mai spus dr. Bubenek, care a ținut să le ureze colegilor săi ”La mulți ani”, dar și să le mulțumească ”pentru atitudinea și munca exemplară din timpul pandemiei COVID, care a făcut ca orice român să înțeleagă ce este medicul anestezist reanimator și sunt convins că ori de câte pri concetățenii noștri vor avea nevoie de noi, fie în timp de pace, fie în timpuri mai turbulente, specialitatea noastră va fi acolo cu toți specialiștii, umăr la umăr, încercând să ameliorăm starea de sănătate a comunității”.

Citește și: „Poartă-te cu pacientul aşa cum ai dori să fii tratat tu dacă ai fi bolnav”. De Ziua Internaţională a Medicului, dr. Șerban Bubenek oferă sfaturi colegilor săi / video

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News