Europarlamentarul Renate Weber, candidat ALDE pentru un nou mandat, a afirmat, luni, că mecanismul "monstruos" al unor abuzuri din Justiţie a fost construit "la umbra" Mecanismului de Cooperare şi de Verificare.

"Întrebarea e - uitându-mă, de exemplu, la un comunicat dat zilele acestea de două mari asociaţii ale magistraţilor, Uniunea Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor, care se refereau la ultimele documente, şi spuneau că aşa ceva este nemaiîntâlnit - ca procurorii în România să facă o analiză, adică să deschidă dosare, să pornească urmărirea penală când nu le place, pur şi simplu, o decizie a unor judecători; deci, într-o ţară în care avem o Constituţie, cu diferite trepte de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti, noi mai avem pe cineva deasupra tuturor: procurorul DNA care şi-a permis ca în vreo 2.900 de cazuri să facă astfel de abuzuri. Şi, sigur, întrebarea mea este cum a fost posibil să ajungem aici? Îmi pare rău să o spun, dar de data asta trebuie să găsesc o mare vină Uniunii Europene, pentru că, de fapt, acest mecanism monstruos al abuzurilor a fost construit la umbra acelui celebru Mecanism de Cooperare şi Verificare, care nu a mai fost de cooperare, ci a fost doar de dictat şi un dictat prost făcut, pe analize prost făcute şi pe ideea aceasta că puteţi săvârşi oricâte abuzuri, asta e, victimele colaterale există. Şi când vă spun aceste lucruri, vă spun pe baza discuţiilor pe care eu însămi le-am avut cu înalţi oficiali ai Comisiei Europene", a susţinut Weber, la conferinţa "Viitorul Europei", organizată de ALDE.

Ea a adăugat că, în prezent, există "o elită" a tinerilor magistraţi, "care sunt bine şcoliţi, în general", dar care "au un entuziasm fantastic în a accepta încălcarea drepturilor şi libertăţilor" altora.

"Azi vorbim de unii procurori şi judecători cu multe şcoli, cu multe diplome, vorbim de o elită a tinerilor care sunt bine şcoliţi, în general, în ţară şi în afară, şi care au un entuziasm fantastic în a accepta încălcarea drepturilor şi libertăţilor altora. Nu ale lor, evident. Acum vreo trei ani am avut o ministră a Justiţiei care la un moment dat s-a exprimat public că drepturile şi libertăţile sunt un lux atât timp cât ai, de fapt, corupţie. Şi eu cred că adevărata cheie în care trebuie citit discursul ei este: în marea noastră lupta împotriva corupţiei putem face câte abuzuri vrem. Putem încălca orice drept al oricui. Şi asta, din păcate, s-a întâmplat în această ţară, pervertind şi ideea frumoasă de a lupta împotriva corupţiei, dar mai ales abuzând dincolo de orice limită de ceea ce înseamnă puterea pe care o clasă care a devenit interesantă, aşa, în sine, cea a magistraţilor, aş spune a unor magistraţi, şi-a arogat-o", a declarat Renate Weber.

Europarlamentarul a mai spus că, în ultimii şase-opt ani, în Parlamentul European, grupul liberal a fost "în fruntea bătăliei pentru drepturi şi libertăţi", iar în prezent populismul reprezintă "pericolul cel mai mare" la adresa UE.

"A mărşălui pe stradă şi doar a spune 'Vrem Europa unită' este doar o parte a lucrurilor care trebuie să ne definească. Cealaltă responsabilitate a politicienilor este să vină cu soluţii constructive de reformă a acestei construcţii unice şi, categoric, irepetabile în lume. Iar dacă această Uniune nu va reuşi să protejeze cu adevărat drepturile şi libertăţile cetăţenilor ei, atunci cred într-adevăr că, pe termen nu neapărat foarte lung, s-ar putea să aibă mari probleme", a evidenţiat ea.

Europarlamentarul ALDE Norica Nicolai, la rândul său candidat pentru un nou mandat, a susţinut că, în prezent, există o tendinţă de "juridicizare" a vieţii politice, atât în România, cât şi la nivel european.

"Două chestiuni pentru mine sunt importante. Şi anume - o tendinţă de juridicizare a vieţii politice, pe care o vedem şi în România, dar şi la nivel european. Condiţionalităţi de tip politic în chestiuni care ţin de buget, de economie şi liberalii fondatori nu ne învaţă pe noi asta. E adevărat că din 1964 încoace Curtea Europeană de Justiţie a statuat primatul legislaţiei europene în faţa legislaţiilor naţionale şi efectul direct. Mulţi dintre noi am îmbrăţişat această chestiune şi dăm prioritate legislaţiei internaţionale în constituţiile noastre, este şi cazul României. Cu siguranţă, asta înseamnă voinţă de integrare şi conştiinţă europeană. (...) Avem, din păcate, azi, o Uniune Europeană care comunică din ce în ce mai puţin, care nu e transparentă în formula complicată de luare a deciziilor, pe care puţini cetăţeni o înţeleg şi cred că asta şi explică într-un fel Brexit-ul. Foarte puţină lume a vorbit despre ceea ce se întâmplă în mod real la Bruxelles. Foarte puţină lume a fost interesată să afle", a explicat Nicolai. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News