Noua legislație promite să reducă timpul de procesare al procedurilor de azil și să crească returnările în țara de origine, pentru a reduce imigrația nedorită din Orientul Mijlociu și Africa, solicitată de multe țări ale Uniunii, scrie Reuters.

După opt ani, cât au durat negocierile între cele 27 de state membre ale blocului, propunerile de compromis ar stabili un echilibru între obligațiile țărilor pe unde intră migranții, cum ar fi Italia sau Grecia, și ajutorul din partea țărilor bogate, de destinație,  cum ar fi Germania sau Olanda.

Planul este respins de partidele anti-imigrație, eurosceptice și de extremă dreaptă pentru că nu ar suficient de departe pentru a opri migrația, în timp ce partidele de Stânga și activiștii pentru drepturile omului l-au criticat pentru că ar încălca drepturile omului.

Comisarul pentru afaceri interne Ylva Johansson, responsabil de politicile anti-imigrație, se așteaptă ca majoritatea membrilor Parlamentului European să susțină integral acest pachet legislativ, dar a recunoscut că nu poate fi sigură de rezultatul votului.

Respingerea, la vot, ar fi o lovitură pentru centrul politic,  înaintea alegerilor parlamentare din iunie, în care se așteaptă ca ponderea extremei drepte să crească în Parlamentul European.

Migrația a fost o problemă sensibilă în UE de când peste un milion de oameni - în principal refugiați sirieni - au venit peste Mediterana, în 2015, prinzând blocul comunitar nepregătit, în mijlocul unor scene de haos și suferință.

Peste 46.000 de persoane au intrat în UE în acest an în afara trecerilor regulate de frontieră, potrivit datelor ONU, care estimează că 400 de persoane au murit încercând să treacă în ambarcațiuni improvizate Marea Mediterană.

Dacă este aprobat de parlament, noul pachet legislativ ar urma să fie ratificat în această lună de către statele membre. Acestea ar avea apoi doi ani pentru a implementa legislația.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News