Vom ajunge la serviciu militar obligatoriu în România? Ce spun generalii Mircea Mîndrescu și Cristian Barbu după declarațiile lui Gheorghiță Vlad

„Trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populației și aici pot să menționez că Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani - zic, destul de buni - încercăm să schimbăm acest sistem un pic”, a zis șeful Statului Major al Armatei României, generalul Gheorghiță Vlad.

În acest context, Generalul Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO, a fost întrebat dacă vom ajunge la serviciu militar obligatoriu, iar el a zis: „Nu acum. Nu spun niciodată nu pentru că nu am de unde să știu ce se va întâmpla în 10-15-20 de ani, dar în acest moment nu se va ajunge acolo. Atenție: În condițiile în care să zicem sună goarna... atunci eu sper că românii vor năvăli la arme fără să fie chemați, nu? Patrioții noștri vor năvăli la arme, vor cere să fie instruiți să apere țara”.

„Comandanții și stat-majoriștii fac rapoarte de forță pe diferite scenarii pe care trebuie să le aibă în analiză. Scenariul este foarte clar: ai o amenințare, o vedem, și ei se gândesc cum pot genera acea capabilitate militară care să fie suficientă pentru apărarea națională. O parte din forțe trebuie generate de noi, iar o parte din forțe sunt asigurate de aliații noștri care vor veni. Dar până vin ei, trebuie să facem față și noi”, a mai zis generalul Mircea Mîndrescu la Antena 3 CNN.

„Poate că generalul Gheorghiță Vlad nu și-a ales cuvintele foarte bine. Nu îl cert, îl admir, dar nu aș fi zis că populația trebuie să fie îngrijorată. Populația nu trebuie să fie îngrijorată, ci pregătită”, a adăugat Mircea Mîndrescu.

Generalul Cristian Barbu a fost întrebat și el dacă este de părere că se va introduce serviciul militar obligatoriu, iar el a zis: „Dacă va fi război, da, pentru că se schimbă legislația. Am dubii însă că se va ajunge la război. Eu cred că generalul Gheorghiță Vlad a vrut să zică că România ar trebui să fie mai pregătită. Și aici are dreptate. Nu cred că România intră în război. Nu este vorba despre război, ci despre pregătirea militară. Este cu totul altceva. China se pregătește pentru război sau are pregătire militară pentru apărare? V-am dat un exemplu extraordinar. Schimbarea pentru război înseamnă cu totul altceva: legislație, tipuri de manevre, pregătirea militară în sine. Credeți că pregătirea militară înseamnă alergarea trei kilometri cu bocancul în spate? S-a terminat cu povestea aia! Discutăm despre operatori de drone etc”.

Situația din Germania

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, este de părere că, având în vedere situaţia de securitate şi nevoile armatei, Germania trebuie să ia în considerare introducerea serviciului militar obligatoriu, notează AFP.

„Trebuie să ne întrebăm cine urmează să apere această ţară când lucrurile devin serioase", a declarat Boris Pistorius miercuri în cursul unei dezbateri asupra bugetului în Bundestag, camera inferioară a parlamentului german.

„Nu putem ignora această dezbatere", a spus el, fără a se angaja în problema serviciului militar. „Fiecare model are nevoie de o majoritate politică şi de o societate care să-l susţină", a continuat ministrul apărării.

În plus, el a reafirmat nevoia de a întări Bundeswehr-ul, armata germană, şi, prin urmare, de a creşte cheltuielile pentru apărare.

Pe de altă parte, ministrul a salutat faptul că Germania a atins pentru prima dată după decenii obiectivul NATO, potrivit căruia ţările membre trebuie să aloce cel puţin 2% din bugetul lor pentru apărare.

Cu un buget federal la apărare cu o sumă record de 72 de miliarde de euro, este vorba de 2,1%, a precizat Boris Pistorius.

„Acest lucru merge în direcţia corectă şi este adaptat la gravitatea situaţiei", a declarat el, referindu-se la invazia Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape doi ani.

La sfârşitul lui 2023, ministrul a promis că va face din Bundeswehr „coloana vertebrală a apărării colective în Europa" şi a prezentat noi directive. Ultimele directive ale armatei germane datau din 2011.

În orientările sale, guvernul insistă ca Bundeswehr-ul să se poată angaja şi pe scena internaţională, aşa cum a făcut în Balcanii de Vest şi în regiunea Sahel.

Ponderea cheltuielilor militare era de 5% din PIB-ul Germaniei în anii 1960, apoi a scăzut sub 2% din 1990 şi destrămarea URSS, cu doar 1,3% în 2021.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News