Tabletă
Desktop
Data publicării:
Vinerea Albă din Săptămâna Luminată: Izvorul Tămăduirii. Cum alungi blestemele și farmecele
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
În Vinerea Săptămânii Luminate, credincioșii ortodocși sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, un moment care marchează una dintre minunile Maicii Domnului, cu un orb.
Înainte de a urca pe tron, Leon cel Mare a întâlnit într-o pădure un orb, care i-a cerut apă. La îndemnul Maicii Domnului, Leon i-a oferit orbului să bea apă dintr-un izvor și, astfel, orbirea acestuia s-a vindecat.
Ca o formă de recunoștință către Maica Domnului, după ce a devenit împărat, Leon cel Mare a construit în apropierea izvorului o biserică, unde s-au petrecut ulterior multe alte minuni. Această biserică, aflată în vechiul cartier Vlaherne, poate fi încă vizitată în Istanbul.
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii s-a răspândit în Biserica Ortodoxă în timpul secolelor V-VI. În toate bisericile și mănăstirile ortodoxe, după celebrarea Sfintei Liturghii, se săvârșește slujba de sfințire a apei, conform unei rânduieli adecvate pentru Săptămâna Luminată.
Este important de menționat că există diverse reprezentări ale praznicului "Izvorul Tămăduirii" în icoane. Totuși, cea mai răspândită imagine este aceea în care Maica Domnului apare cu mâinile ridicate în rugăciune sau Oranta, în fața unui potir în care se află Mântuitorul Hristos copil - Emanuel - binecuvântând cu mâna dreaptă.
Hristos este Izvorul dătător de viață. Maica Domnului, fiind mama Sa și fiind unită într-un mod special cu El, primește binecuvântările Sale, inclusiv darul vindecării de boli, devenind astfel și ea izvor al tămăduirii.
Cum alungi blestemele și farmecele
În folclorul românesc, circulă numeroase superstiții despre care se spune că atrag belșug și sănătate. Obiceiul stropirii credincioșilor cu apă sfințită, mai ales în prima zi de vineri după Paști se consideră că ajută la anularea farmecelor, a deochiului sau a celor mai puternice blesteme.
Preoții îndeamnă la stropirea locuinței și a obiectelor din casă cu agheasmă, în scopul alungării gândurilor rele și eliberării de păcate, cum ar fi disperarea, lipsa de credință sau mândria și invidia.
Acatistul Izvorului Tămăduirilor Născătoarei de Dumnezeu
Condacul 1
Pe fântâna cea pururea curgătoare și de viață dătătoare, pe izvorul cel dumnezeiesc care izvorăște apele darului mai presus de cuvânt, cu un glas să-l lăudăm cei ce cerem lui dar, ca cel ce izvorăște tămăduiri în toate zilele. Pentru aceasta după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem apă cu credință și să zicem: „rugămu-ne, rourează-ne cu darul tău”, ca să strigăm ție: Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Icosul 1
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ceea ce ai născut fără de sămânță pe Cuvântul Tatălui, Cel mai înainte de veci, deschide-mi gura mea spre lauda ta ca să te slăvesc strigând către izvorul tău unele ca acestea:
Bucură-te, ocean înțelegător care asemenea norilor reverși minuni peste toată lumea;
Bucură-te, Siloame al doilea, care covârșești curgerile Nilului cu revărsarea darului;
Bucură-te, apă care izvorăști ca dintr-o piatră cu preaslăvire, și a Iordanului lucrare ai primit;
Bucură-te, mană de mântuire care te faci arătată spre trebuința celor ce cer bogata ta apă cu adevărat îndestulătoare;
Bucură-te, izvor din care curge toată bunătatea și îndestularea de tămăduire;
Bucură-te, că din tine izvorăsc din destul facerile de bine;
Bucură-te, că tuturor le dai, celor ce cer, întărire sufletelor și sănătate trupurilor;
Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul al 2-lea
Stăpânul cerului și al pământului, lucruri minunate și prea slăvite a săvârșit întru tine, ceea ce ești cu totul fără prihană, pentru că de sus a picurat, arătat, ca o ploaie în pântecele tău, dumnezeiască Mireasă, arătându-te pe tine izvor de tămăduiri, care vindeci pe toți cei ce-ți cântă: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Dumnezeiesc izvor al Raiului Fecioară și Maică cerească pe tine te numim după vrednicie, căci curgerea și darul izvorului tău au străbătut în cele patru părți ale pământului, care se acoperă pururea cu străine minuni, din apa ce se dă spre băutură tuturor celor ce cer. Pentru aceasta bucurându-ne toți creștinii, cu credință alergăm la izvorul tău, scoțând totdeauna apă, cu sfințenie și cu dulceață zicând:
Bucură-te, izvorule curgător de tămăduiri;
Bucură-te, că în dar reverși din destul, bogate vindecări celor bolnavi;
Bucură-te, că pe cei orbi, ce aleargă la tine, a vedea lămurit îi faci;
Bucură-te, că pe mulți șchiopi i-ai îndreptat;
Bucură-te, că pe slăbănogi i-ai întărit;
Bucură-te, că prin turnarea apei de trei ori pe cel mort, l-ai vindecat;
Bucura-te, minune străină, acoperită pururea de slava Celui Preaînalt;
Bucură-te, că pe tine te numim rai cugetător;
Bucură-te, căci ca o ploaie pe pământ uscat căzând adăpi sufletele cele însetate de viață;
Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul al 3-lea
Puterile tale cele mari și pline de minuni nedeșertate și mai presus de fire pe care tuturor le reverși, cine le va putea spune, o, izvorule dătător de daruri; că nu numai că gonești bolile cele cumplite de la cei ce aleargă la tine cu dragoste, ci și patimile cele sufletești le speli, curățindu-le, la toți cei ce-ți cântă ție: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Pe norul cel ceresc cu cântări minunate să-l lăudăm credincioșii, care pe picătura Hristos, dătătorul de viață, pe pământ L-a plouat, pe apa cea dumnezeiască și vie, cea săltătoare și izvorâtoare, fără de moarte, a dăruit-o nouă credincioșilor care cântăm:
Bucură-te, vasul băuturii celei dumnezeiești, ceea ce după băutură niciodată nu se deșartă;
Bucură-te, ceea ce alungi setea care topește sufletele;
Bucură-te, că din pântecele minții cei ce beau înțelepțește, revarsă râuri dumnezeiești;
Bucură-te, că tuturor le izvorăști darul din destul;
Bucură-te, izvor de viață primitor care pururea izvorăște daruri;
Bucură-te, fântâna tămăduirilor, care toată tăria bolilor o arată a fi slabă și neputincioasă;
Bucură-te, vedere orbilor;
Bucură-te, dumnezeiască curăție a celor leproși;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul al 4-lea
Izvorăște-mi mie Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, darurile Cuvântului, ca să laud izvorul tău, care izvorăște viață și dar credincioșilor, că tu pe Cuvântul Cel într-un Ipostas L-ai izvorât nouă și izvor de tămăduire, de obște, te-ai arătat tuturor celor ce-I cântă: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Biserica ta, Preacurată Fecioară, se arată tuturor casă de doctorie mai presus de fire, că din moarte văzută, ridică arătat pe credincioșii cei ce aleargă la Dânsa și tuturor izvorăște dulceață din destul. Pentru care și noi nevrednicii cu cântări duhovnicești, veselindu-ne, zicem:
Bucură-te, apa izvorului celui dătător de viață;
Bucură-te, norul care aduci ploaie de mântuire;
Bucură-te, vindecare a celor bolnavi;
Bucură-te, slobozirea celor din primejdii;
Bucură-te, răcoreala celor înfierbântați de arșița păcatelor;
Bucură-te, luminarea ochilor orbiți de neștiință;
Bucură-te, auzirea celor surzi;
Bucură-te, că pe cei ce zăceau în pat bolnavi, numai cu atingerea i-ai scăpat;
Bucură-te, loc de tămăduire sfințit cu adevărat;
Bucură-te, că ne izvorăști din Ceruri daruri fără împuținare;
Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul al 5-lea
Daruri din destul curg din tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că izvorăști apă de tămăduiri din care se adapă sufletele credincioșilor celor însetați de viață și gonești arșița păcatelor celor ce cântă: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Neamul omenesc te laudă pe tine Preacinstită, că tuturor le izvorăști din Ceruri daruri fără încetare, arătându-te pe tine izvor nemuritor, dumnezeiască Mireasă, celor ce-ți aduc aceste cântări de laudă:
Bucură-te, izvorâtoarea apei, Hristos, din care se adapă toată lumea;
Bucură-te, că Făcătorul tuturor întru tine ca o picătură s-a pogorât arătat;
Bucură-te, că pe cel orb l-ai făcut a vedea lumina;
Bucură-te, izvorule care ai dezlegat prin apă firea pietrei cea înfricoșată;
Bucură-te, curățirea leproșilor și sugrumarea diavolilor;
Bucură-te, că pe împărați i-ai făcut credincioși desăvârșiți;
Bucură-te, înțelepciunea celor simpli;
Bucură-te, bogăție de daruri a săracilor;
Bucură-te, că prin revărsarea apei, tămăduiri de multe feluri le-ai dăruit;
Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul al 6-lea
Lucru cu adevărat necuprins și mai presus de fire este Cel ce s-a lucrat întru tine, Născătoare de Dumnezeu, că apa izvorului tău este tămăduirea bolilor celor de moarte aducătoare, ceea ce firea cu adevărat nu a văzut. Pentru care și noi cu umilință ne rugăm: Nu ne trece cu vederea, sârguiește ajutătoarea noastră grabnică și ne izbăvește din cursele vrăjmașilor ca să te lăudăm zicând așa: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Măririle minunilor izvorului tău, Fecioară Preacurată, cine le va putea spune, ca ceea ce cu adevarat ai înspăimântat gândul omenesc prin picăturile izvorului tău, de care povestesc limpede lâna, și mana, și Siloamul, și piatra ceea ce a izvorât, și pridvorul lui Solomon. Darul tău este mai presus de cuvânt și de gând; drept aceea și noi într-o unire de gânduri și glasuri cântăm laudele acestea:
Bucură-te, Fecioară, că din tine se revarsă apa care vindecă patimile cele de moarte aducătoare;
Bucură-te, că din izvorul tău a curs apa care a vindecat sânul femeii cel cuprins de cangrenă;
Bucură-te, grabnică vindecătoare a bolilor celor cumplite;
Bucură-te, că prin stropirea apei, credincioșii se sfințesc;
Bucură-te, Fântâna bucuriei celei neîncetate;
Bucură-te, izvorule al frumuseții celei negrăite;
Bucură-te, dezlegarea tuturor bolilor;
Bucură-te, înecarea tuturor patimilor;
Bucură-te, râul cel prea limpede care faci sănătoși pe cei credincioși;
Bucură-te, apă care dai tămăduiri celor bolnavi de felurite boli;
Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul al 7-lea
Apa înțelepciunii și a vieții izvorând lumii, pe toți chemi, Născătoare de Dumnezeu, să scoată apele cele de mântuire și cu ea să stingă cărbunii înșelăciunii și ai necurăției; drept aceea și noi credem cuvintele Fiului tău, Stăpână, care a zis: „Că în veci nu vor înseta, cei ce cu credință vor bea din ea” zicând: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Pântece mai înainte sterp ai dezlegat arătat, cu curgerile izvorului tău, că și nașteri dăruiești, ca ceea ce ai născut pe Stăpânul tuturor, pentru care și noi bucurându-ne zicem:
Bucură-te, curgerea înțelepciunii care curățește necunoștința;
Bucură-te, amestecare care picură dumnezeiască dulceață inimii;
Bucură-te, paharul manei cel de viață turnător;
Bucură-te, baie de Dumnezeu izvorâtă;
Bucură-te, ceea ce izvorăști liniștea neputințelor;
Bucură-te, ceea ce stingi văpaia bolilor;
Bucură-te, ceea ce ai liniștit frigurile și ai stins aprinderea înfocării;
Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul al 8-lea
Minunile tale cele neauzite Stăpână, fac pe toți credincioșii cei ce le aud a se minuna de apa izvorului tău; pe cei muți și surzi ca și cum ar fi grăitori îi face, iar pe cei ce pătimesc cumplit, îi vindecă, și tămăduiește desăvârșit pe cei ce cântă cu credință: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Pe toate apele le covârșește Fecioară, Curată, apa izvorului tău, care dăruiește arătat izbăvirea de boli cumplite și dă sufletelor toată sănătatea, ca ceea ce se revarsă mai presus de fire tuturor celor ce cântă:
Bucură-te, că pe cei ce aleargă la tine îi scoți din cuptorul necazurilor;
Bucură-te, ușa prin care străbate razele luminii și luminează ochii trupești și sufletești;
Bucură-te, ceea ce singură ești mângâierea pământenilor;
Bucură-te, izvor prea cinstit;
Bucură-te, că prin curgerea izvorului tău, diavolii s-au înfricoșat;
Bucură-te, că pe Leon l-ai făcut călăuză orbului neștiutor spre al tău izvor;
Bucură-te, că a fi împărat l-ai încredințat;
Bucură-te, că el spre mulțumire biserică în numele tău a ridicat;
Bucură-te, că tu dar făcător de minuni de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, că pătimașii ce cu credință năzuiesc la izvorul tău se tămăduiesc;
Bucură-te, vas de apă neîmpuținată și de boli vindecătoare;
Bucură-te, că izvorul tău tuturor este îndeajuns îndestulător;
Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul al 9-lea
Lumină și tămăduire tuturor mădularelor omenești făcându-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, care ai născut pe Făcătorul și Ziditorul tuturor, din amestecarea tinei și a apei ai luminat negrăit ochii orbului, cel ce se născuse orb și care nicicum nu vedea soarele cel dulce, care dobândind vederea și văzând lumina și marea minune izvorâtă din milostivirea ta cea negrăită a zis: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Siloamul vindeca bolile, însă mai presus s-a arătat, Preasfântă Stăpână, izvorul tău făcător de minuni, fiindcă acesta nu numai odată într-un an și nu numai acei ce iau mai întâi dobândesc sănătate, ci de-a pururea vindecă toată rana sufletească și trupească a celor ce cu bună credință și cu dragoste vin către tine strigând:
Bucură-te, scăldătoarea în care se afundă toate durerile noastre cele sufletești și trupești;
Bucură-te, vas cu care primim bucuria și mântuirea;
Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață;
Bucură-te, lemn care îndulcești apele cele amare ale mării lumești;
Bucură-te, izvor nesecat al apei cele dătătoare de viață;
Bucură-te, ceea ce îndulcești necazurile noastre cele amare;
Bucură-te, apă care curățești spurcăciunea păcatului;
Bucură-te, încetarea întristărilor noastre;
Bucură-te, vindecarea bolilor noastre;
Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul al 10-lea
Vrând să vădești minunile cele de la izvorul tău ai poruncit, Stăpână, lui Leon să ducă orbul în partea cea mai dinlăuntru a pădurii și să-i stingă setea cea trupească cu apă; iar cu tină să-i ungă ochii lui cei întunecați, pentru ca să cunoască puterea ta și să nu fie tăinuit izvorul vindecărilor pe care îl dai în dar tuturor celor ce au nevoie. Pentru aceasta și noi nu tăinuim minunile și facerile tale de bine către noi robii Tăi, ci cu mulțumire proslăvim pe Dumnezeu și cântăm: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Viața noastră pământească afundată fiind în tina păcatelor, sufletul de păcate îmbolnăvit, trupul de dureri chinuit, pentru că mânia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre ne pedepsește. Către tine dar alergăm, Maica lui Dumnezeu, și înaintea izvorului tău cădem, rugându-te: Spală tina păcatelor, vindecă sufletele îmbolnăvite și trupurile chinuite le îndreptează, ca noi cu bucurie să strigăm ție:
Bucură-te, vindecarea patimilor sufletești;
Bucură-te, izbăvirea durerilor și chinurilor trupești;
Bucură-te, voința cea bună a lui Dumnezeu către noi cei păcătoși;
Bucură-te, adevărata îndreptare a celor ce se căiesc înaintea lui Dumnezeu pentru păcatele lor;
Bucură-te, baie care speli cugetele noastre murdare de fărădelegi;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul care în dar curăță fărădelegile noastre;
Bucură-te, că prin tine, după măsura credinței se dau vindecări;
Bucură-te, mijlocitoarea bucuriei celei veșnice;
Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul al 11-lea
S-a înălțat apa izvorului tău, Curată, mai presus de Ceruri, aceasta fiind hrana sufletului, miere din piatră și dăruire de mană, slobozitoare de boli și mântuitoare, pentru aceasta mulțimea credincioșilor veselindu-se saltă cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Fântână izvorâtoare de viață plină de daruri dumnezeiești s-a arătat nouă preacinstit izvorul tău, Stăpână, spre băutura, sfințirea și mângâierea noastră; iar noi cu dragoste cinstindu-l și cu credință îngenunchind înaintea lui strigăm ție:
Bucură-te, chezășuitoarea mântuirii păcătoșilor;
Bucură-te, vindecarea a toate neputințele;
Bucură-te, ceea ce duci rugăciunile credincioșilor Fiului tău și Dumnezeului nostru;
Bucură-te, pământul făgăduinței din care ne izvorăsc toate bunătățile cerești și cele pământești;
Bucură-te, ceea ce adăpi brazdele pe care cresc mulțimile îndurărilor;
Bucură-te, ceea ce ne povățuiești pe noi către patria cerească;
Bucură-te, roua florilor celor neveștejite;
Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul al 12-lea
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, fă-ne vrednici de darurile tale și te rugăm, treci cu vederea păcatele noastre, dând tămăduire celor ce cu credință se apropie de izvorul tău și cer binecuvântare și iertare de păcate cântând: Aliluia!
IcosuI al 12-lea
Nu cerem mai multă îndurare de la tine, Stăpână, decât precum te-ai milostivit și ai dat tuturor acelora care mai înainte de noi au ajuns la izvorul tău și au dobândit cele de folos, așa te milostivește deci și spre noi, cei ce suntem cuprinși de faptele cele rele ca să te slăvim pe tine, zicând unele ca acestea:
Bucură-te, nădejdea noastră în viața aceasta și după moarte;
Bucură-te, cununa cea slăvită a celor ce au credință și se luptă împotriva ispitelor;
Bucură-te, ceea ce dai veșnică mântuire celor ce se ostenesc în viața călugărească;
Bucură-te, ceea ce izbăvești omenirea din foametea sufletească și trupească;
Bucură-te, tare ajutătoare în războaie;
Bucură-te, ceea ce ne păzești pe noi de năvălirea altor neamuri;
Bucură-te, păzitoarea celor ce călătoresc pe pământ, pe apă și prin aer;
Bucură-te, comoara legii noastre creștinești;
Bucură-te, că în orice vreme secetoasă cerem ajutorul tău, îl și dobândim;
Bucură-te, stâlp neclintit al creștinătății;
Bucură-te, că prin minunile tale ai bucurat tot neamul creștinesc;
Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul al 13-lea
O, întru tot cântată Stăpână, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, izvorul cel nedeșertat al îndurărilor, noianul cel necurmat al iubirii de oameni, adâncul cel nemăsurat al bunătății, nădejdea și mântuirea tuturor creștinilor, la tine ridicăm ochii sufletelor și ai trupurilor noastre, către tine tindem mâinile noastre cele slabe și din adâncul inimii strigăm ție: Caută spre noi dintru înălțimea ta cea sfântă, vezi credința și umilința sufletului nostru, ascultă rugăciunea noastră pe care o facem către tine din inima noastră cea împietrită și depărtează de la noi toate nevoile, toată răutatea și toată întristarea ce vine asupra noastră, întru această vremelnică viață. Vindecă toate bolile și neputințele noastre cele sufletești și trupești, dăruiește-ne sănătate și ne izbăvește de veșnica muncă prin rugăciunile tale ca să cântăm neîncetat: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Icosul 1
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ceea ce ai născut fără de sămânță pe Cuvântul Tatălui, Cel mai înainte de veci, deschide-mi gura mea spre lauda ta ca să te slăvesc strigând către izvorul tău unele ca acestea:
Bucură-te, ocean înțelegător care asemenea norilor reverși minuni peste toată lumea;
Bucură-te, Siloame al doilea, care covârșești curgerile Nilului cu revărsarea darului;
Bucură-te, apă care izvorăști ca dintr-o piatră cu preaslăvire, și a Iordanului lucrare ai primit;
Bucură-te, mană de mântuire care te faci arătată spre trebuința celor ce cer bogata ta apă cu adevărat îndestulătoare;
Bucură-te, izvor din care curge toată bunătatea și îndestularea de tămăduire;
Bucură-te, că din tine izvorăsc din destul facerile de bine;
Bucură-te, că tuturor le dai, celor ce cer, întărire sufletelor și sănătate trupurilor;
Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 1
Pe fântâna cea pururea curgătoare și de viață dătătoare, pe izvorul cel dumnezeiesc care izvorăște apele darului mai presus de cuvânt, cu un glas să-l lăudăm cei ce cerem lui dar, ca cel ce izvorăște tămăduiri în toate zilele. Pentru aceasta după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem apă cu credință și să zicem: „rugămu-ne, rourează-ne cu darul tău”, ca să strigăm ție: Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
