Livrările de gaze către Europa au fost înăsprite, iar costurile carburanţilor au crescut vertiginos de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie şi de la sancţiunile ulterioare, ţările întâmpinând dificultăţi în refacerea stocurilor şi în diversificarea canalelor de aprovizionare.

Rusia numeşte acţiunile sale în Ucraina o "operaţiune specială". Creşterea preţurilor la gaze şi electricitate l-a forţat, miercuri, pe naţionalistul Orban să reducă plafonul pentru preţurile la utilităţi pentru gospodăriile cu un consum mai mare, anulând una dintre politicile economice emblematice ale premierului în vârstă de 59 de ani.

"Iniţial, am crezut că ne-am împuşcat doar în picior, dar acum este clar că economia europeană s-a împuşcat în plămâni şi gâfâie după aer"

"Iniţial, am crezut că ne-am împuşcat doar în picior, dar acum este clar că economia europeană s-a împuşcat în plămâni şi gâfâie după aer", a declarat Orban, într-un interviu acordat postului public de radio. Orban a spus că Ucraina are nevoie de ajutor, dar liderii europeni ar trebui să-şi reconsidere strategia, pentru că sancţiunile au afectat la scară largă economia europeană, fără a slăbi Rusia şi fără a aduce războiul mai aproape de o eventuală soluţie.

"Ceea ce vedem acum este insuportabil"

"Sancţiunile nu ajută Ucraina, însă ele sunt dăunătoare pentru economia europeană şi, dacă situaţia va continua în acest mod, vor ucide economia europeană", a spus Orban.

"Ceea ce vedem acum este insuportabil". "La Bruxelles trebuie să vină momentul adevărului, când liderii recunosc că au făcut o eroare de calcul, că politica de sancţiuni s-a bazat pe presupuneri greşite şi trebuie schimbată", potrivit Reuters.

Reales în aprilie, Orban a spus că fără restricţiile anunţate miercuri - care vor declanşa o creştere a costurilor pentru energie în cazul gospodăriilor cu un consum energetic peste media naţională - întregul regim de plafonare a preţurilor la utilităţi ar trebui abandonat.

Economiştii de la Morgan Stanley au spus că restricţiile ar putea adăuga 1,5 puncte procentuale la inflaţie

Economiştii de la Morgan Stanley au spus că restricţiile ar putea adăuga 1,5 puncte procentuale la inflaţie, aflată, deja, la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, pe fondul slăbirii forintului. Înainte de scrutinul din aprilie, economiştii au estimat costul plafonării preţurilor la utilităţi la până la 1,5 trilioane de forinţi (3,71 miliarde de dolari), ceea ce, împreună cu o serie de măsuri care au ajutat candidatura lui Orban, a dus la o creştere a deficitului bugetar.

Orban se confruntă cu cea mai grea provocare de până acum de la preluarea puterii, în 2010, în condiţiile în care inflaţia este la cel mai mare nivel din ultimele două decenii, forintul este la un minim record, iar fondurile Uniunii Europene sunt suspendate, pe fondul unei dispute privind standardele democratice.

Cealaltă decizie a lui Orban din această săptămână, de a accelera legislaţia privind creşterea cotei de impozitare pentru sute de mii de firme mici, în cadrul unor eforturi mai ample de a controla deficitul bugetar, a declanşat mai multe proteste la Budapesta, scrie Rador.

Citește și - Viktor Orban vine în România, întâlnire cu Kelemen Hunor. Vizita este privată. Elena Cristian: Se ridică semne de întrebare, dai frâu liber speculaţiilor

Viktor Orban, premierul Ungariei, va efectua o vizită privată în România şi va avea întâlniri cu liderul UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor. Elena Cristian, analist DC BUSINESS, a explicat ce trebuie să facă vicepremierul pentru a nu porni un val de speculaţii. 

Viktor Orban, premierul Ungariei, vine în România săptămâna viitoare. Vizita este una cu caracter privat, la Băile Tuşnad. Acolo, Orban va avea o întâlnire cu Kelemen Hunor, preşedintele UDMR şi vicepremier în guvern. 

De altfel, în luna mai a avut loc şi o vizită a preşedintelui Ungariei, Katalin Novak, în România, terminată cu un scandal. Atunci, preşedintele PSD Marcel Ciolacu a catalogat vizita drept "total eronată şi provocatoare". 

Întrebat cum ar putea fi văzută vizita lui Viktor Orban în România în contextul războiului, având în vedere relaţia pe care liderul maghiar o are cu Vladimir Putin, dar şi atitudinea României în sprijinirea Ucrainei, generalul în rezervă Ion Petrescu a spus, la România TV, că "România este un stat democrat, cu autorităţi tolerante, care înţeleg contextul electoral continuu al premierului de la Budapesta. Sigur că e bine că vine să respire aerul Transilvaniei. Opţiunile dânsului de politică externă le judecă alegătorii din ţara vecinei. 

Pe teritoriul Ungariei, cât şi al României, au luat fiinţă grupuri de luptă NATO. În acelaşi timp, chiar dacă există conexiuni între oficiali de la Budapesta şi Moscova, poziţia NATO e clară. (...)". 

"Nu pot să trec peste faptul că Kelemen Hunor, vicepremierul Guvernului României, se vede cu Viktor Orban într-o vizită privată", a punctat Niels Schnecker. 

"Da, şi ai dreptate. Să ne amintim la precedenta vizită privată, la doar câteva zile după alegerile din Ungaria, preşedintele acestei ţări a venit tot într-o vizită privată şi s-a întâlnit cu oficiali din Guvernul României şi n-au fost date niciun fel de explicaţii. Când faci parte din Guvernul României, vizitele private ar trebui să fie destul de puţine. Ar trebui măcar să poţi explica public de ce este nevoie de această vizită privată, care sunt temele de discuţie şi de ce se întâmplă aşa ceva. Pentru că, altfel, se ridică semne de întrebare şi dai frâu liber speculaţiilor de tot felul şi se face mult mai mult rău", a precizat Elena Cristian.  Vezi articolul aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News